Vara asta Andrei si-a mai luat un credit la engleza. De data asta nu ESL.
O luna de zile a muncit cu sudori la engleza, a mancat, visat, spalat pe dinti, dormit, motait, citit, vorbit Engleza. Si Shakespeare. A aflat ca a trecut creditul, cu o nota ok abia in septembrie!
Vacanta a venit la el in August. Era deja obosit, frustrat! L-am lasat ca pe el. Atat i-am cerut sa se duca intensiv la inot. S-a dus!
A citit, a gatit, a mancat, s-a jucat, a urmarit filme, a facut ce a vrut!
Apoi dupa vreo saptamana a inceput sa ne duca dorul. Noi la munca toata ziua.
Intr-o zi vin de la servici, direct in dormitorul mare, sa ma schimb sa ies sa alerg. Incep sa ma dezbrac si aud un tipat din mijlocul patului: I am blind! I am blind! I saw my mom naked!
Am sarit in sus, m-a speriat sa mor! Am inceput sa tip la el: tu ce cauti la mine in camera?!!
NO, What are you doing in your room? striga Andrei, si o ia la fuga...
Thursday, November 10, 2011
Wednesday, November 9, 2011
Tanara si nelinistita
Tanara nu mai sunt, nici in inima, nici in spirit. Nelinistita, insa, n-am incetat sa fiu niciodata!
Am revenit, si asta din cauza ca Adriana m-a instigat! Adica ma duc ca tot omu la estetician sa imi curat fata de parul nedorit si Adriana ma provoaca sa povestesc!
Sa povestesc ce s-a intamplat vara asta...Nu cronologic, ca nu am o memorie atat de buna, ci asa cum imi vine, cum le simt...
Deci azi povestesc de alergat! Dap, am alergat cursa de 5km de la Toronto Scotiabank Marathon. Si am fost destul de rapida, a 14 la grupa mea de varsta, din 323 de alergarete! si 849 din 6751 de alergareti de toate varstele!
28.48 min, asta e timpul care l-am scos, si care e inscriptionat in medalia primita!
Am inceput sa alerg prin aprilie, cred eu, la inceput 3 km, apoi m-am aruncat la 5km.
Mi-am luat incaltari speciale de alergat, de la Nike, mi-am descarcat pe ipod albumul Fast Five (soundtracks-urile filmului cu acelasi nume) si am inceput sa starnesc praful prin cartier. Acu praf nu prea este, nici caini nu prea am starnit, ca-s obisnuiti ori prea politicosi cu zapacitii ce alearga prin cartier.
Incet incet am crescut de la 3km in 40 de minute la 5 km in mai putin de 30 de minute. Prea putin timp de alergat asa ca regulat am alergat 6 km.
La timpul cursei deja ma plictisisem. Am mers la cursa mai mult ca o validare. A fost f frig in ziua aia, f mult vant!
M-am trezit tarziu in duminica cu pricina. Victor nu m-a trezit. La 9 cand am facut ochi, sa lesin. In jumate de ora am iesit pe usa...
Am ajuns la 11 in Toronto, dar era deja f tarziu, strazi blocate din cazua maratonului, nici o sansa sa ajung la linia de start intr-o ora! Asa ca in prima intersectie, pe Lakeshore, dirijata de un politst, ii arat bibul cu numarul de la cursa, si ii zic ca nu am cum sa ajung la start. Imi da voie sa folosesc linia de urgenta si asa cu avariile puse, si mai trecand de vreo 3 politisti, ajung la CNE, unde se dadea startul. In ziua aia si frig, si vant. Baietii au luat geaca mea cu ei, si cu autobuzele puse la dispozitie de organizatori, au plecat spre linia de sosire.
Am alergat cat am putut de bine. Nu eram antrenata de o saptamana, si intr-o perioada mai dificila, m-am tarat tot drumul. Pe la jumate m-a ajuns din urma un nene la vreo 70 de ani care impingea de un carut in care era un paraplegic de vreo 20 si de ani! oh, ce rusine mi-a fost. Scopul a fost ca stia doi sa nu ma depaseasca!
Stiti cum am terminat! nu mai scriu!
la linia de sosire, cumva, Victor si Andrei au intrat pe culoarul celor ce alergasera, si mi-au dat haina imediat, apoi s-au pus la colectat bunatati: de la fructe, la sucuri, patiserie, totul pentru cei ce alergasera. Da' cica ei erau cu mine :))
am sa revin
Am revenit, si asta din cauza ca Adriana m-a instigat! Adica ma duc ca tot omu la estetician sa imi curat fata de parul nedorit si Adriana ma provoaca sa povestesc!
Sa povestesc ce s-a intamplat vara asta...Nu cronologic, ca nu am o memorie atat de buna, ci asa cum imi vine, cum le simt...
Deci azi povestesc de alergat! Dap, am alergat cursa de 5km de la Toronto Scotiabank Marathon. Si am fost destul de rapida, a 14 la grupa mea de varsta, din 323 de alergarete! si 849 din 6751 de alergareti de toate varstele!
28.48 min, asta e timpul care l-am scos, si care e inscriptionat in medalia primita!
Am inceput sa alerg prin aprilie, cred eu, la inceput 3 km, apoi m-am aruncat la 5km.
Mi-am luat incaltari speciale de alergat, de la Nike, mi-am descarcat pe ipod albumul Fast Five (soundtracks-urile filmului cu acelasi nume) si am inceput sa starnesc praful prin cartier. Acu praf nu prea este, nici caini nu prea am starnit, ca-s obisnuiti ori prea politicosi cu zapacitii ce alearga prin cartier.
Incet incet am crescut de la 3km in 40 de minute la 5 km in mai putin de 30 de minute. Prea putin timp de alergat asa ca regulat am alergat 6 km.
La timpul cursei deja ma plictisisem. Am mers la cursa mai mult ca o validare. A fost f frig in ziua aia, f mult vant!
M-am trezit tarziu in duminica cu pricina. Victor nu m-a trezit. La 9 cand am facut ochi, sa lesin. In jumate de ora am iesit pe usa...
Am ajuns la 11 in Toronto, dar era deja f tarziu, strazi blocate din cazua maratonului, nici o sansa sa ajung la linia de start intr-o ora! Asa ca in prima intersectie, pe Lakeshore, dirijata de un politst, ii arat bibul cu numarul de la cursa, si ii zic ca nu am cum sa ajung la start. Imi da voie sa folosesc linia de urgenta si asa cu avariile puse, si mai trecand de vreo 3 politisti, ajung la CNE, unde se dadea startul. In ziua aia si frig, si vant. Baietii au luat geaca mea cu ei, si cu autobuzele puse la dispozitie de organizatori, au plecat spre linia de sosire.
Am alergat cat am putut de bine. Nu eram antrenata de o saptamana, si intr-o perioada mai dificila, m-am tarat tot drumul. Pe la jumate m-a ajuns din urma un nene la vreo 70 de ani care impingea de un carut in care era un paraplegic de vreo 20 si de ani! oh, ce rusine mi-a fost. Scopul a fost ca stia doi sa nu ma depaseasca!
Stiti cum am terminat! nu mai scriu!
la linia de sosire, cumva, Victor si Andrei au intrat pe culoarul celor ce alergasera, si mi-au dat haina imediat, apoi s-au pus la colectat bunatati: de la fructe, la sucuri, patiserie, totul pentru cei ce alergasera. Da' cica ei erau cu mine :))
am sa revin
Tuesday, September 6, 2011
5k
Yes, I am back!
Multe s-au schimbat intre timp, o sa revin cu amanunte, dar cel mai ciudat lucru este ca m-am inscris pentru o cursa de 5k la marathonul de la Toronto in Octombrie.
Am sa revin...
sper ca sunteti bine, sanatosi!
Multe s-au schimbat intre timp, o sa revin cu amanunte, dar cel mai ciudat lucru este ca m-am inscris pentru o cursa de 5k la marathonul de la Toronto in Octombrie.
Am sa revin...
sper ca sunteti bine, sanatosi!
Friday, May 6, 2011
Lectia 4
Da, stiu ca se apropie lectia 5 si eu nu am povestit de lectia 4. Sa am iertare de la boieri dumneavoastra, dar saptamana asta a fost ultima la jobul actual, de saptamana viitoare schimb jobul total, departamentul, sefii si tot tacamul...
Asa ca la munci m-au calarit ca pe o iapa regala, sa termin chestii de care ma rog de ei de luni de zile sa imi dea "materia prima". Asta baza, ca in top punem si onboardingu pentru noi angajati care incep la...sfarsitul lunii mai! Si organizat interviuri pentru pozitia mea, si alte eventuri in Teaching room!
De saptamana viitoare imi mut cuibul! Jalea e ca ma mut ca locatie in spital, vizavi de salile de operatii! cu toate anunturile de rigoare! Partea buna e ca sunt tare aproape de toate medicamentele bune, ca ma mut in departamentul de anestezie si pain management!
Dap, sunt noul admin coordinator pe vreo 3 programe in departamentul mai sus mentionat. Ce naiba m-au ales pe mine, habar n-am! Deci job nou, nout! La bani puteau sa fie mai generosi, aici am avut o mare dezamagire!
dar sa revenim la ora de balaceala!
deci Sean nu s-a lasat pana nu m-a convins sa fac o tura de bazin la 10ft. L-am amenintat ca il bat daca ma lasa sa ma inec! Dar a avut dreptate, am putut sa inot o latime de bazin la 10ft adancime.
Alta distractie a fost cand ne-a pus sa inotam pe sub apa... aici el dintr-un kick a ajuns al jumatea bazinului, dar la mine hoitul nu a acoperit distante masurabile nici cu rigla...
Deci am beltul in jurul taliei si inot cu cornul in apa la 10 ft. Asta inainte sa ma arunc fara parasuta! si cum inot eu vesela ca un delfin batut in cap cu leuca de un rechin gelos, vad pe Sean pe fundul bazinului inotand... m-am speriat rau de tot! Copkilu asta e mare figura...
Asa ca la munci m-au calarit ca pe o iapa regala, sa termin chestii de care ma rog de ei de luni de zile sa imi dea "materia prima". Asta baza, ca in top punem si onboardingu pentru noi angajati care incep la...sfarsitul lunii mai! Si organizat interviuri pentru pozitia mea, si alte eventuri in Teaching room!
De saptamana viitoare imi mut cuibul! Jalea e ca ma mut ca locatie in spital, vizavi de salile de operatii! cu toate anunturile de rigoare! Partea buna e ca sunt tare aproape de toate medicamentele bune, ca ma mut in departamentul de anestezie si pain management!
Dap, sunt noul admin coordinator pe vreo 3 programe in departamentul mai sus mentionat. Ce naiba m-au ales pe mine, habar n-am! Deci job nou, nout! La bani puteau sa fie mai generosi, aici am avut o mare dezamagire!
dar sa revenim la ora de balaceala!
deci Sean nu s-a lasat pana nu m-a convins sa fac o tura de bazin la 10ft. L-am amenintat ca il bat daca ma lasa sa ma inec! Dar a avut dreptate, am putut sa inot o latime de bazin la 10ft adancime.
Alta distractie a fost cand ne-a pus sa inotam pe sub apa... aici el dintr-un kick a ajuns al jumatea bazinului, dar la mine hoitul nu a acoperit distante masurabile nici cu rigla...
Deci am beltul in jurul taliei si inot cu cornul in apa la 10 ft. Asta inainte sa ma arunc fara parasuta! si cum inot eu vesela ca un delfin batut in cap cu leuca de un rechin gelos, vad pe Sean pe fundul bazinului inotand... m-am speriat rau de tot! Copkilu asta e mare figura...
Sunday, May 1, 2011
Iada
Mama nu se potoleste si umbla pe camp... N-ar trebui sa munceasca, n-ar trebui sa faca nici un efort fizic, dar ea are nevoie de intoarcerea in natura...
De Izvorul Tamaduirii s-a dus pe camp, la pamanturile ei. Si la intoarcere a auzit un plans ca de pisic or bebe. Aproape i s-a facut rau, la gandul ca e un bebe abandonat in camp. A depistat de unde vine zgomotul si a gasit o iada, abia fatata!
Cand mi-a povestit, n-am inteles cum poate un iedut sa fie in camp, fara mama capra. Ea banuieste ca mama capra a fatat un ied, ciobanul a miscat turma, ea l-a fatat pe al doilea si a fugit dupa turma cu primul iedut care deja era pe picioarele lui. Credibila teorie...
Tanu Motanu e mai mare decat coana ieduta. E cat o papusa mica, probabil ca nici un kg nu are. Si cauta cu botul lapte, oriunde ar veni.
Cat am stat de vorba cu mama la telefon, a venit la ea in brate, si apoi cauta cu botul lapte. O hraneste cu bibe din 3 ore in 3 ore, si e tare nesatula, cica bea 100 ml la masa, si arata ca o minge pe scobitori. Copitutele sunt cat degetul mare, urechiusele sunt atat de mici...
Mama se minuna de miracolul vietii, de miracolul gasirii... avea nevoie de un sufletel sa aiba grija, closca inca nu a scos pui, asa ca ieduta asta a venit exact la tanc!
Abia astept sa aud ce mai povesteste mama saptamana viitoare!
Saturday, April 23, 2011
Friday, April 22, 2011
Happy Easter! Paste Fericit!
All I need to know about life
I learnt from the EASTER BUNNY
Don't put all of your eggs in one basket.
Walk softly and carry a big carrot.
Everyone needs a friend who is all ears.
There's no such thing as too much candy.
Everyone is entitled to a bad hare day.
Let happy thoughts multiply like rabbits.
Keep your paws off other people's jelly beans.
Good things come in small sugar-coated packages.
The grass is always greener in someone else's basket.
An Easter bonnet can tame even the wildest hare.
To show your true colors you have to come out of your shell.
Sunday, April 17, 2011
Lectia 3
Lectia 3 a venit si s-a dus!
Am invatat 2 lucruri pretioase:
1: nu bea apa in orele dinaintea orei de inot (2 bidoare de 500 ml). Cand ai costum de baie dintr-o piese, e cam ciudat sa te dezbraci aproape la pielea goala ca sa rezolvi problema onorabil (nu, nu e voie sa faci pipi in piscina, se face verde in jurul tau, si te faci de ras total, nu intrebati de unde stiu)
2: nu manca spicy la pranz, in ziua in care ai ora de inot. E greu de explicat bulele de aer care apar in jurul corpului tau.
In rest, nu am invatat nimic nou.
Breaststroke a fost iar in meniu. Fine by me. Apoi am stat la deep end, cu un noodle in jurul taliei, si am invatat sa miscam mainile si sa calcam apa...
pe saptamana viitoare!
Am invatat 2 lucruri pretioase:
1: nu bea apa in orele dinaintea orei de inot (2 bidoare de 500 ml). Cand ai costum de baie dintr-o piese, e cam ciudat sa te dezbraci aproape la pielea goala ca sa rezolvi problema onorabil (nu, nu e voie sa faci pipi in piscina, se face verde in jurul tau, si te faci de ras total, nu intrebati de unde stiu)
2: nu manca spicy la pranz, in ziua in care ai ora de inot. E greu de explicat bulele de aer care apar in jurul corpului tau.
In rest, nu am invatat nimic nou.
Breaststroke a fost iar in meniu. Fine by me. Apoi am stat la deep end, cu un noodle in jurul taliei, si am invatat sa miscam mainile si sa calcam apa...
pe saptamana viitoare!
Undeniable adult truths
1. I think part of a best friend's job should be to immediately clear your computer history if you die.
2. Nothing sucks more than that moment during an argument when you realize you're wrong.
Being there, done that
3. I totally take back all those times I didn't want to nap when I was younger.
4. There is great need for a sarcasm font.
5. How the heck are you supposed to fold a fitted sheet?
6. Was learning cursive really necessary?
7. Map Quest really needs to start their directions on # 5.. I'm pretty sure I know how to get out of my neighbourhood.
And GPS as well
8. Obituaries would be a lot more interesting if they told you how the person died.
Oh, they kind of do, read between the lines!
9. I can't remember the last time I wasn't at least kind of tired.
After 25?
10. Bad decisions make good stories.
Not Always!
11. You never know when it will strike, but there comes a moment when you know that you just aren't going to do anything productive for the rest of the day.
12. Can we all just agree to ignore whatever comes after Blue Ray? I don't want to have to restart my collection...again..
13. I'm always slightly terrified when I exit out of Word and it asks me if I want to save any changes to my ten-page technical report that I swear I did not make any changes to.
What happened with the automatic saving?
14. I keep some people's phone numbers in my phone just so I know not to answer when they call.
15. I think the freezer deserves a light as well.
To remember who I killed last?
16. I disagree with Kay Jewellers. I would bet on any given Friday orSaturday night more kisses begin with Miller Lite than Kay.
17. I wish Google Maps had an "Avoid Ghetto" routing option.
18. I have a hard time deciphering the fine line between boredom and hunger.
19. How many times is it appropriate to say "What?" before you just nod and smile because you still didn't hear or understand a word they said?
Imagine being ESL?
20. I love the sense of camaraderie when an entire line of cars team up to prevent a jerk from cutting in at the front. Stay strong, brothers and sisters!
Not when I am the jerk!
21. Shirts get dirty. Underwear gets dirty. Pants? Pants never get dirty, and you can wear them forever.
22. Sometimes I'll look down at my watch 3 consecutive times and still not know what time it is.
and that's when I ask somebody...
23. Even under ideal conditions people have trouble locating their car keys in a pocket, finding their cell phone, and Pinning the Tail on the Donkey - but I'd bet everyone can find and push the snooze button from 3 feet away, in about 1.7 seconds, eyes closed, first time, every time.
Not when you have insomnia and you stare for hours at the clock!
24. The first testicular guard, the "Cup," was used in Hockey in 1874 and the first helmet was used in 1974. That means it only took 100 years for men to realize that their brain is also important.
2. Nothing sucks more than that moment during an argument when you realize you're wrong.
Being there, done that
3. I totally take back all those times I didn't want to nap when I was younger.
4. There is great need for a sarcasm font.
5. How the heck are you supposed to fold a fitted sheet?
6. Was learning cursive really necessary?
7. Map Quest really needs to start their directions on # 5.. I'm pretty sure I know how to get out of my neighbourhood.
And GPS as well
8. Obituaries would be a lot more interesting if they told you how the person died.
Oh, they kind of do, read between the lines!
9. I can't remember the last time I wasn't at least kind of tired.
After 25?
10. Bad decisions make good stories.
Not Always!
11. You never know when it will strike, but there comes a moment when you know that you just aren't going to do anything productive for the rest of the day.
12. Can we all just agree to ignore whatever comes after Blue Ray? I don't want to have to restart my collection...again..
13. I'm always slightly terrified when I exit out of Word and it asks me if I want to save any changes to my ten-page technical report that I swear I did not make any changes to.
What happened with the automatic saving?
14. I keep some people's phone numbers in my phone just so I know not to answer when they call.
15. I think the freezer deserves a light as well.
To remember who I killed last?
16. I disagree with Kay Jewellers. I would bet on any given Friday orSaturday night more kisses begin with Miller Lite than Kay.
17. I wish Google Maps had an "Avoid Ghetto" routing option.
18. I have a hard time deciphering the fine line between boredom and hunger.
19. How many times is it appropriate to say "What?" before you just nod and smile because you still didn't hear or understand a word they said?
Imagine being ESL?
20. I love the sense of camaraderie when an entire line of cars team up to prevent a jerk from cutting in at the front. Stay strong, brothers and sisters!
Not when I am the jerk!
21. Shirts get dirty. Underwear gets dirty. Pants? Pants never get dirty, and you can wear them forever.
22. Sometimes I'll look down at my watch 3 consecutive times and still not know what time it is.
and that's when I ask somebody...
23. Even under ideal conditions people have trouble locating their car keys in a pocket, finding their cell phone, and Pinning the Tail on the Donkey - but I'd bet everyone can find and push the snooze button from 3 feet away, in about 1.7 seconds, eyes closed, first time, every time.
Not when you have insomnia and you stare for hours at the clock!
24. The first testicular guard, the "Cup," was used in Hockey in 1874 and the first helmet was used in 1974. That means it only took 100 years for men to realize that their brain is also important.
Ce citim?
Ma refugiez in citit.
Cand nu vreau sa infrunt realitatea, ma refugiez in citit.
Cand vreau sa amand decizii, ma refugiez in citit.
Cand afara e prea urat, ma refugiez in citit.
Cand in sufletul meu e prea urat, prea intuneric, ma refugiez in citit.
Cand ...
Ce citesc? Greu de ales... Greu sa ma descurc in biblioteca de aici... Si atunci, ce e de facut?
Colegele mele au creat un mini club de citit, si pentru o perioada, carti au schimbat stapani intr-un ritm alert. Dar de la un timp, vremea buna, nu stiu ce s-a intamplat, nu mai au timp de citit.
Mai trag cu ochiul pe forum cand fetele mai discuta de carti, rar, dar se intampla. Si imi notez ce mai citeste lumea.
Saptamana trecuta am facut una buna: am google-ed! Dap, am cautat ce s-a citit in 2010 ori ce e propus in 2011. Lista lui Oprah, lista de la NYT, nu conteaza, de undeva aveam nevoie de o indrumare...
Cartea lui Iain Reid a fost o surpriza placuta. Mi-a placut f mult. Nu neaparat stilul lui, cat caldura care reiese din ceea ce scrie. Tot timpul cat am citit cartea lui, mi-am dorit ca parintii lui sa fi fost parintii mei... ce norocos...
Ma refugiez in citit cand nu pot sa inteleg...
Cand nu vreau sa infrunt realitatea, ma refugiez in citit.
Cand vreau sa amand decizii, ma refugiez in citit.
Cand afara e prea urat, ma refugiez in citit.
Cand in sufletul meu e prea urat, prea intuneric, ma refugiez in citit.
Cand ...
Ce citesc? Greu de ales... Greu sa ma descurc in biblioteca de aici... Si atunci, ce e de facut?
Colegele mele au creat un mini club de citit, si pentru o perioada, carti au schimbat stapani intr-un ritm alert. Dar de la un timp, vremea buna, nu stiu ce s-a intamplat, nu mai au timp de citit.
Mai trag cu ochiul pe forum cand fetele mai discuta de carti, rar, dar se intampla. Si imi notez ce mai citeste lumea.
Saptamana trecuta am facut una buna: am google-ed! Dap, am cautat ce s-a citit in 2010 ori ce e propus in 2011. Lista lui Oprah, lista de la NYT, nu conteaza, de undeva aveam nevoie de o indrumare...
Cartea lui Iain Reid a fost o surpriza placuta. Mi-a placut f mult. Nu neaparat stilul lui, cat caldura care reiese din ceea ce scrie. Tot timpul cat am citit cartea lui, mi-am dorit ca parintii lui sa fi fost parintii mei... ce norocos...
Ma refugiez in citit cand nu pot sa inteleg...
Thursday, April 14, 2011
Viata ei...update2
Plansul meu o surprinde. O conving ca e din cauza de mojito pe terminate... si prea multa menta mestecata, na, am dintii verzi!
Dar ma gandesc ce frumos sa simti ca esti iubita, ca esti indragostita, si ce dureros ca nu poti face nimic...
Ma bate usor pe mana si imi zice: nu plange, nu ai de ce... eu sufar dar in acelasi timp sunt bucuroasa ca simt ceva...
Si scoate din dulap un rose dulcisor delicios! Nu mai vreau alcohol, asa ca se indreapta spre frigider de unde rasar niste gustari delicioase de la un resto unde patronul e prieten vechi! Nu mi-as permite sa mananc acolo nici bread stick-urile care-s gratis! Asa ca uit de dieta si ma infig in platoul asezat in fata mea...
Cele 3 luni s-au facut 4. A numarat zilele, orele, minutele. A socotit ca trebuie sa discute cu el la intoarcere. A plecat acasa la ea. La ea. A renuntat la comfort. Devenit ex, a inteles. O iubeste. O vrea inapoi. Stie ca nu o poate avea... Nici nu incearca. Ii mai lasa cate un mesaj din cand in cand. Ea e surprinsa ca el nu lupta deloc pentru ea. Crede ca asteapta ca ei sa ii treaca...nu stie nici ea. Nu poate explica blazarea...
Si vine vremea sa se vada din nou... schimbat, puternic dar fragil in acelasi timp. Discuta, ea ii zice ce simte. El cere un timp de ... nici ea nu stie sa explice ce. La servici, amandoi, separat, trec printr-o perioada de transformari. Abia se vad. El e direct, onest. F ocupat. Cand nu e el, e ea ocupata. Se vad din ce in ce mai rar. Ea ii cere sa aiba o discutie. Il intreaba daca vrea sa ia inapoi tot ce a zis atunci. Nu, nu vrea. Dar nu are timp nici sa isi vada copii, d-apoi de o relatie...
E greu, ii e greu. Se vad din cand in cand...prin oras. Ei ii e dor. Nu intelege nimic. Nu intelege ce e cu ea... nu intelege cum poate sa se iroseasca asa... Cum poate sa astepte un barbat care nu a promis nimic, nu a cerut nimic.
Si pretuieste momentele cand se intalnesc intamplator. Citeste emailurile lui cu nesat. Ea e zgarcita in cuvinte. Directa. El e mai explicativ. O tine la curent cu viata lui.
Mi-a aratat cateva emailuri. Nu vroiam sa le citesc. Nu vroiam sa stiu ... Dupa data de la un email sunt cateva luni de la intoarcerea lui...
Sunt lipsita de ganduri si cuvinte.
Ne decidem sa ne bagam in pat si reluam dimineata. Care dimineata ca e 3 Am already!
Un dus scurt si am adormit pe canapeaua ei fancy!
Dimineata ma trezeste mirosul de decaf. Si bagels proaspete de la evreul din colt. Oh... miroase divin, sunt in heaven!
Ea se pare ca nu a inchis un ochi... Eu am dormit atat de bine, insomnia mea a ramas acasa... ! Prima data in luni de zile!
Ma intreaba daca mai pot. Daca mai am rabdare. La inceput nu inteleg. Imi dau seama tarziu ca ea se refera si la mine si la ea. Si la viata mea si la viata ei. Ii spun ca mai am rabdare cu viata mea inca 2 ani. Apoi nu. Am inceput sa imi pierd rabdarea...
Rade si da capul pe spate, rade cu pofta! Imi zice ca abia acum am devenit femeie. Pana acum am fost orice numai femeie: am fost mama, servitoare, bucatareasa, muncitoare pe plantatie, orice. Ca nu ma iubesc! Oh well, trebuia sa imi zici aseara printre paharele de mojito si rose... acum doare! Lasa-ma!
Mai pot daca e vorba de ea... Si atunci imi zice ca are insomnii de multe luni. Inchide ochii si vede, simte unicul lor sarut! Fiecare atingere, fiecare mangaiere. Eu incep sa visez, ea mai da cu unt un colacel cald cu susan. Si gem fancy de portocale. Eu mananc ca si cum e ultima sansa. Si am lacrimi in ochi. Ce norocoasa sa isi poata aminti un sarut...
Sedinte de terapie... a facut cateva, a renuntat cand si-a dat seama ca isi amorteste durerea... ca nu mai traieste cu intensitate.
Si ceva ce terapeuta a zis a facut-o sa imi trimita emailul. I-a zis ca are nevoie de un prieten/a bun/a. Si atunci s-a gandit la mine.
Ce va face de acum? o intreb inca visand la ce a povestit. Nu stie... Eu nu stiu ce sa spun, n-am trait atat de intens in 10 ani cat ea in nici un an...
Doare, doare, doare... inchide ochii si revede momente frumoase... si eu decid sa plec acasa spre pranz... Nu o judec. O invidiez. Nu o invidiez. O cred ca doare. De cand nu am mai simtit nimic?
Dar ma gandesc ce frumos sa simti ca esti iubita, ca esti indragostita, si ce dureros ca nu poti face nimic...
Ma bate usor pe mana si imi zice: nu plange, nu ai de ce... eu sufar dar in acelasi timp sunt bucuroasa ca simt ceva...
Si scoate din dulap un rose dulcisor delicios! Nu mai vreau alcohol, asa ca se indreapta spre frigider de unde rasar niste gustari delicioase de la un resto unde patronul e prieten vechi! Nu mi-as permite sa mananc acolo nici bread stick-urile care-s gratis! Asa ca uit de dieta si ma infig in platoul asezat in fata mea...
Cele 3 luni s-au facut 4. A numarat zilele, orele, minutele. A socotit ca trebuie sa discute cu el la intoarcere. A plecat acasa la ea. La ea. A renuntat la comfort. Devenit ex, a inteles. O iubeste. O vrea inapoi. Stie ca nu o poate avea... Nici nu incearca. Ii mai lasa cate un mesaj din cand in cand. Ea e surprinsa ca el nu lupta deloc pentru ea. Crede ca asteapta ca ei sa ii treaca...nu stie nici ea. Nu poate explica blazarea...
Si vine vremea sa se vada din nou... schimbat, puternic dar fragil in acelasi timp. Discuta, ea ii zice ce simte. El cere un timp de ... nici ea nu stie sa explice ce. La servici, amandoi, separat, trec printr-o perioada de transformari. Abia se vad. El e direct, onest. F ocupat. Cand nu e el, e ea ocupata. Se vad din ce in ce mai rar. Ea ii cere sa aiba o discutie. Il intreaba daca vrea sa ia inapoi tot ce a zis atunci. Nu, nu vrea. Dar nu are timp nici sa isi vada copii, d-apoi de o relatie...
E greu, ii e greu. Se vad din cand in cand...prin oras. Ei ii e dor. Nu intelege nimic. Nu intelege ce e cu ea... nu intelege cum poate sa se iroseasca asa... Cum poate sa astepte un barbat care nu a promis nimic, nu a cerut nimic.
Si pretuieste momentele cand se intalnesc intamplator. Citeste emailurile lui cu nesat. Ea e zgarcita in cuvinte. Directa. El e mai explicativ. O tine la curent cu viata lui.
Mi-a aratat cateva emailuri. Nu vroiam sa le citesc. Nu vroiam sa stiu ... Dupa data de la un email sunt cateva luni de la intoarcerea lui...
Sunt lipsita de ganduri si cuvinte.
Ne decidem sa ne bagam in pat si reluam dimineata. Care dimineata ca e 3 Am already!
Un dus scurt si am adormit pe canapeaua ei fancy!
Dimineata ma trezeste mirosul de decaf. Si bagels proaspete de la evreul din colt. Oh... miroase divin, sunt in heaven!
Ea se pare ca nu a inchis un ochi... Eu am dormit atat de bine, insomnia mea a ramas acasa... ! Prima data in luni de zile!
Ma intreaba daca mai pot. Daca mai am rabdare. La inceput nu inteleg. Imi dau seama tarziu ca ea se refera si la mine si la ea. Si la viata mea si la viata ei. Ii spun ca mai am rabdare cu viata mea inca 2 ani. Apoi nu. Am inceput sa imi pierd rabdarea...
Rade si da capul pe spate, rade cu pofta! Imi zice ca abia acum am devenit femeie. Pana acum am fost orice numai femeie: am fost mama, servitoare, bucatareasa, muncitoare pe plantatie, orice. Ca nu ma iubesc! Oh well, trebuia sa imi zici aseara printre paharele de mojito si rose... acum doare! Lasa-ma!
Mai pot daca e vorba de ea... Si atunci imi zice ca are insomnii de multe luni. Inchide ochii si vede, simte unicul lor sarut! Fiecare atingere, fiecare mangaiere. Eu incep sa visez, ea mai da cu unt un colacel cald cu susan. Si gem fancy de portocale. Eu mananc ca si cum e ultima sansa. Si am lacrimi in ochi. Ce norocoasa sa isi poata aminti un sarut...
Sedinte de terapie... a facut cateva, a renuntat cand si-a dat seama ca isi amorteste durerea... ca nu mai traieste cu intensitate.
Si ceva ce terapeuta a zis a facut-o sa imi trimita emailul. I-a zis ca are nevoie de un prieten/a bun/a. Si atunci s-a gandit la mine.
Ce va face de acum? o intreb inca visand la ce a povestit. Nu stie... Eu nu stiu ce sa spun, n-am trait atat de intens in 10 ani cat ea in nici un an...
Doare, doare, doare... inchide ochii si revede momente frumoase... si eu decid sa plec acasa spre pranz... Nu o judec. O invidiez. Nu o invidiez. O cred ca doare. De cand nu am mai simtit nimic?
Viata ei... update
n-am mai stiut de ea o perioada.
Stiam ca e fericita, si ca nu are nimic sa imi impartaseasca. Stiam ca e linistita, si ca sufletul ei nu mai seamana cu o apa tulbure.
Stiam ca iubeste, ca e iubita, ca e o iubire calma, si ca se poate declara multumita...
Eram si eu multumita, vroiam sa o mai vad, dar nu vroiam sa o tulbur.
Imi trimite email. Tresar cand vad numele, si ma gandesc la tot felul de lucruri: o fi insarcinata, cu toate ca stiu ca nu isi doreste copii, o fi bolnava...Doamne, sper sa nu fie cazul! o fi fericita, f fericita, si vrea sa ne vedem...
Deschid emailul cu nerabdare, cu bucurie, cu teama, cu tristete, cu inima in gat! Mesajul suna scurt: ne vedem?
OK, e reply-ul.
Ne-am intalnit. La ea acasa. Arata exceptional. Slabise ultimele pounds de care se chinuia sa scape de ani de zile. Parul ei era aranjat diferit, ea arata diferit. Radia...
Am stat de vorba ore. Am ramas peste noapte, pentru ca nu mai avea rost sa sofez pana acasa. Asta am stiut de cand a deschis sticla de Mojito.
Am vorbit eu, de ale mele. M-a ascultat, m-a certat, m-a laudat, m-a incurajat. Si iar m-a certat. Ii placea schimbarea care se vede la mine. Ma urmarise pe FB, imi vazuse pozele, stia unele lucruri...
Apoi cumva, am trecut la ea. Tot ce am crezut eu despre ea, despre cum este ea, s-a dovedit a fi diferit, ca nu pot spune neadevarat, ori minciuna.
Da, e fericita. Da, dar doare.
S-a despartit de el. Acel el cunoscut atunci, in restaurant. A realizat dupa un timp ca desi relatia e comoda, ca ii era bine, de fapt nu ii era bine.
Daca ea avea initiativa, vroia ceva, el era de acord. Daca ea vroia sa calatoreasca, el zicea: ok, let's go. Daca ea vroia sa doarma, el aranja temperatura, lumina in camera, ii aducea apa, facea liniste si disparea.
Ea hotara ce mancau, cand, cat, cum, unde.
Ea hotara tot, el era happy cu ea asa cum stateau lucrurile.
Apoi atitudinea asta s-a mutat si in latura intima, si ea a inceput sa nu mai fie fericita.
Cum sa plece de langa el? e atat de comfortabil totul... Jobul merge, calatoreste, e iubita, ce ar vrea mai mult?
Eu o ascult si ma gandesc, oh Doamne, cat de bine te inteleg....
Si apoi incepe sa planga si imi zice: stii ca eu intotdeauna am zis ca nu ma uit la barbati luati, in orice fel de relatie, legalizata ori nu. Cred in karma, si cred ca o sa mi-o iau serios daca fac asta unei alte femei. Nu ma leg, nu ma uit la un barbat luat. Si totusi m-am indragostit rau de tot, dureros de un barbat care nu e liber.
Si doare. Doare atat de tare incat nu stiu ce sa fac.
Am ramas trasnita. Da, stiam ca niciodata nu s-ar baga in viata unei alte femei. Stiam ca nu ar raspunde la avansurile unui barbat ne-liber. O fi avand ea multe altele, dar asta nu.
S-a indragostit. Iubeste. La inceput in tacere. Stia ca e luat, stia ca nici in vis nu poate fi vorba de ceva. Ieseau la lunch din cand in cand, el povestea de acasa, parea happy. Din cand in cand se intalneau profesional. Ea nu respira, nu il putea privi fara sa o doara.
Apoi el a fost trimis pentru 3 luni sa lucreze overseas. Si inainte de a pleca i-a zis ca o iubeste, ca o doreste, dar stie ca ea nu e libera, asa cum nici el nu liber.
Si a plecat inainte ca ea sa aiba o replica, a lasat-o pur si simplu asa, uimita, shocata, fericita si total nefericita, fara putere sa aiba cuvinte....
Am inceput sa plang. De durerea ei. De durerea celor 3 luni. Aveam sa aflu ca trecusera, ca se intorsese si ca ...
Stiam ca e fericita, si ca nu are nimic sa imi impartaseasca. Stiam ca e linistita, si ca sufletul ei nu mai seamana cu o apa tulbure.
Stiam ca iubeste, ca e iubita, ca e o iubire calma, si ca se poate declara multumita...
Eram si eu multumita, vroiam sa o mai vad, dar nu vroiam sa o tulbur.
Imi trimite email. Tresar cand vad numele, si ma gandesc la tot felul de lucruri: o fi insarcinata, cu toate ca stiu ca nu isi doreste copii, o fi bolnava...Doamne, sper sa nu fie cazul! o fi fericita, f fericita, si vrea sa ne vedem...
Deschid emailul cu nerabdare, cu bucurie, cu teama, cu tristete, cu inima in gat! Mesajul suna scurt: ne vedem?
OK, e reply-ul.
Ne-am intalnit. La ea acasa. Arata exceptional. Slabise ultimele pounds de care se chinuia sa scape de ani de zile. Parul ei era aranjat diferit, ea arata diferit. Radia...
Am stat de vorba ore. Am ramas peste noapte, pentru ca nu mai avea rost sa sofez pana acasa. Asta am stiut de cand a deschis sticla de Mojito.
Am vorbit eu, de ale mele. M-a ascultat, m-a certat, m-a laudat, m-a incurajat. Si iar m-a certat. Ii placea schimbarea care se vede la mine. Ma urmarise pe FB, imi vazuse pozele, stia unele lucruri...
Apoi cumva, am trecut la ea. Tot ce am crezut eu despre ea, despre cum este ea, s-a dovedit a fi diferit, ca nu pot spune neadevarat, ori minciuna.
Da, e fericita. Da, dar doare.
S-a despartit de el. Acel el cunoscut atunci, in restaurant. A realizat dupa un timp ca desi relatia e comoda, ca ii era bine, de fapt nu ii era bine.
Daca ea avea initiativa, vroia ceva, el era de acord. Daca ea vroia sa calatoreasca, el zicea: ok, let's go. Daca ea vroia sa doarma, el aranja temperatura, lumina in camera, ii aducea apa, facea liniste si disparea.
Ea hotara ce mancau, cand, cat, cum, unde.
Ea hotara tot, el era happy cu ea asa cum stateau lucrurile.
Apoi atitudinea asta s-a mutat si in latura intima, si ea a inceput sa nu mai fie fericita.
Cum sa plece de langa el? e atat de comfortabil totul... Jobul merge, calatoreste, e iubita, ce ar vrea mai mult?
Eu o ascult si ma gandesc, oh Doamne, cat de bine te inteleg....
Si apoi incepe sa planga si imi zice: stii ca eu intotdeauna am zis ca nu ma uit la barbati luati, in orice fel de relatie, legalizata ori nu. Cred in karma, si cred ca o sa mi-o iau serios daca fac asta unei alte femei. Nu ma leg, nu ma uit la un barbat luat. Si totusi m-am indragostit rau de tot, dureros de un barbat care nu e liber.
Si doare. Doare atat de tare incat nu stiu ce sa fac.
Am ramas trasnita. Da, stiam ca niciodata nu s-ar baga in viata unei alte femei. Stiam ca nu ar raspunde la avansurile unui barbat ne-liber. O fi avand ea multe altele, dar asta nu.
S-a indragostit. Iubeste. La inceput in tacere. Stia ca e luat, stia ca nici in vis nu poate fi vorba de ceva. Ieseau la lunch din cand in cand, el povestea de acasa, parea happy. Din cand in cand se intalneau profesional. Ea nu respira, nu il putea privi fara sa o doara.
Apoi el a fost trimis pentru 3 luni sa lucreze overseas. Si inainte de a pleca i-a zis ca o iubeste, ca o doreste, dar stie ca ea nu e libera, asa cum nici el nu liber.
Si a plecat inainte ca ea sa aiba o replica, a lasat-o pur si simplu asa, uimita, shocata, fericita si total nefericita, fara putere sa aiba cuvinte....
Am inceput sa plang. De durerea ei. De durerea celor 3 luni. Aveam sa aflu ca trecusera, ca se intorsese si ca ...
Wednesday, April 13, 2011
De Post
SUNT UN PACATOS, PARINTE!
de I. Minulescu
La parintele Vintila
Vine-Arvinte, cam sfios
Si se roaga: - Fie-ti mila
De un suflet pacatos!
Chiar în saptamâna mare
Când tot omul e smerit
Si posteste cu-ndurare,
Uite, am pacatuit!
- Ai furat? Întreaba popa
- Nu prea sfinte! Fara vrere
M-am dat raului si hopa
În gradina c'o muiere!
- Vai de mine, vai de mine...
Greu pacat ai savârsit...
Însa daca-mi spui cu cine,
Poate vei fi mântuit.
- Nu pot, a raspuns Arvinte
Sa-mi fac chinul si mai greu
Nu pot s-o divulg Parinte
Ca ma bate Dumnezeu!
... Era'nalta si frumoasa,
Parul blond si ochi de jar,
Gura dulce, voluptoasa,
Dintii de margaritar.. .
- Nu cumva ai fost cu Tantzi
Din Smârdan, de peste drum?
- Nu pot s-o divulg ca Domnul
Ma trazneste chiar acum!
... Si-avea flori la cingatoare,
Trup de crin îmbobocit,
Mijlocel de fata mare,
Numai buna de iubit...
- Poate-ai fost cu Mitza Creatza
Cea usoara ca un fulg?
- Cere-mi tot, ba chiar si viata,
Însa nu pot s-o divulg!
... Durdulie, 'mbujorata,
Numai cântec, numai joc,
Când te-a strâns în brate-odata,
Ai simtit în vine foc!
- Mai Arvinte-ai fost cu Leana
Care sade pe Neptun?
- Oh! Degeaba-mi zgândari rana,
Fiindca tot nu pot sa spun!
O comoara tainuita,
Fruct în dragoste scaldat,
Toata plina de ispita,
Toata plina de pacat!
- Bine, du-te, mediteaza,
Si vii mâine mai dispus,
Domnul sa te aibe-n paza!
- Sarut dreapta! Si s-a dus.
Ajungând în colt, ca vintu'
S-a-ntâlnit cu Calistrat
Care-ntreaba: - Ei, Prea Sfântul
De pacat te-a dezlegat?
- Înca nu! Raspunse Arvinte
Foarte vesel si vioi,
Dar aflai de la Parinte
Înca trei adrese noi!
de I. Minulescu
La parintele Vintila
Vine-Arvinte, cam sfios
Si se roaga: - Fie-ti mila
De un suflet pacatos!
Chiar în saptamâna mare
Când tot omul e smerit
Si posteste cu-ndurare,
Uite, am pacatuit!
- Ai furat? Întreaba popa
- Nu prea sfinte! Fara vrere
M-am dat raului si hopa
În gradina c'o muiere!
- Vai de mine, vai de mine...
Greu pacat ai savârsit...
Însa daca-mi spui cu cine,
Poate vei fi mântuit.
- Nu pot, a raspuns Arvinte
Sa-mi fac chinul si mai greu
Nu pot s-o divulg Parinte
Ca ma bate Dumnezeu!
... Era'nalta si frumoasa,
Parul blond si ochi de jar,
Gura dulce, voluptoasa,
Dintii de margaritar.. .
- Nu cumva ai fost cu Tantzi
Din Smârdan, de peste drum?
- Nu pot s-o divulg ca Domnul
Ma trazneste chiar acum!
... Si-avea flori la cingatoare,
Trup de crin îmbobocit,
Mijlocel de fata mare,
Numai buna de iubit...
- Poate-ai fost cu Mitza Creatza
Cea usoara ca un fulg?
- Cere-mi tot, ba chiar si viata,
Însa nu pot s-o divulg!
... Durdulie, 'mbujorata,
Numai cântec, numai joc,
Când te-a strâns în brate-odata,
Ai simtit în vine foc!
- Mai Arvinte-ai fost cu Leana
Care sade pe Neptun?
- Oh! Degeaba-mi zgândari rana,
Fiindca tot nu pot sa spun!
O comoara tainuita,
Fruct în dragoste scaldat,
Toata plina de ispita,
Toata plina de pacat!
- Bine, du-te, mediteaza,
Si vii mâine mai dispus,
Domnul sa te aibe-n paza!
- Sarut dreapta! Si s-a dus.
Ajungând în colt, ca vintu'
S-a-ntâlnit cu Calistrat
Care-ntreaba: - Ei, Prea Sfântul
De pacat te-a dezlegat?
- Înca nu! Raspunse Arvinte
Foarte vesel si vioi,
Dar aflai de la Parinte
Înca trei adrese noi!
Monday, April 11, 2011
A doua lectie
Acu sa fim clari, sunt 9 lectii. Eu abia am facut-o pe a doua!
Sean a fost multumit: nici un elev nu i s-a inecat pana acum, deci priveste cu speranta...
Ca speranta sa ne invete sa inotam, nu are...nu cred ca mai are!
Freestyle: mare problema! cum sa inoti cu capul in apa? cu fruntea inainte ca berbecul? si sa intorci capul sa respiri la fiecare a 3-a bataie? mai, mie nu-mi iese. Deci trebuie sa sufli in apa aerul din plamani, si la a 3-a bataie sa scoti capul pe lateral si sa respiri! Imposibil! Incercat de zeci de ori!
Kick-ul: mi-a dat placa sa ma tin de ea, si doar sa dau din picioare! Durere, nu ma miscam de pe loc! picioarele intinse si labele sa devina ca niste palete! Serios? da ce sunt eu, foca?
Backstroke: alta mare problema:
deci vrea sa tin burta cat mai la suprafata! Hei Sean, eu is iceberg: 90 la suta se ascunde sub apa! Daca scot burta afara, va fi declarata insula, pasarile vor poposi sa isi faca cuib... testoasele vor veni sa depuna oua... Atentie la ce imi ceri!
Capul cat mai pe spate! Serios? pai imi intra urechile in apa si nu mai aud ce racnesti de pe margine!
Mi-a dat placa din nou, sa o pun in fata picioarelor, sa nu indoi genunchii, sa nu scot varfurile din apa! Mai, si trunchiul cine mi-l tine pe linia de plutire?
Uite dracie ca plutesc, si ca merge treaba! ba chiar ma si misc!
cum nici un entuziasm cand veni vorba de petrecut 5 min la apa adanca... a decis sa ne invete Breaststroke. Cu mandrie raportez ca is singura din grupa de 3 care stie sa inoate ca broasca! Singura! mai am de lucru la tehnica, ar trebui sa invat sa alunec pe sub apa ca el, sa fac baletul ala complicat, dar asta imi iese! A, si ar trebui sa fac din 3 miscari jumate de bazin! Sa zic cate imi trebuie mie? Dar ce conteaza? is cea mai tare la stilul asta!
ma dor toti muschii si ma gandesc cu groaza ca nici o sansa sa invat sa inot in 9 sedinte! Jalnic!
Sean a fost multumit: nici un elev nu i s-a inecat pana acum, deci priveste cu speranta...
Ca speranta sa ne invete sa inotam, nu are...nu cred ca mai are!
Freestyle: mare problema! cum sa inoti cu capul in apa? cu fruntea inainte ca berbecul? si sa intorci capul sa respiri la fiecare a 3-a bataie? mai, mie nu-mi iese. Deci trebuie sa sufli in apa aerul din plamani, si la a 3-a bataie sa scoti capul pe lateral si sa respiri! Imposibil! Incercat de zeci de ori!
Kick-ul: mi-a dat placa sa ma tin de ea, si doar sa dau din picioare! Durere, nu ma miscam de pe loc! picioarele intinse si labele sa devina ca niste palete! Serios? da ce sunt eu, foca?
Backstroke: alta mare problema:
deci vrea sa tin burta cat mai la suprafata! Hei Sean, eu is iceberg: 90 la suta se ascunde sub apa! Daca scot burta afara, va fi declarata insula, pasarile vor poposi sa isi faca cuib... testoasele vor veni sa depuna oua... Atentie la ce imi ceri!
Capul cat mai pe spate! Serios? pai imi intra urechile in apa si nu mai aud ce racnesti de pe margine!
Mi-a dat placa din nou, sa o pun in fata picioarelor, sa nu indoi genunchii, sa nu scot varfurile din apa! Mai, si trunchiul cine mi-l tine pe linia de plutire?
Uite dracie ca plutesc, si ca merge treaba! ba chiar ma si misc!
cum nici un entuziasm cand veni vorba de petrecut 5 min la apa adanca... a decis sa ne invete Breaststroke. Cu mandrie raportez ca is singura din grupa de 3 care stie sa inoate ca broasca! Singura! mai am de lucru la tehnica, ar trebui sa invat sa alunec pe sub apa ca el, sa fac baletul ala complicat, dar asta imi iese! A, si ar trebui sa fac din 3 miscari jumate de bazin! Sa zic cate imi trebuie mie? Dar ce conteaza? is cea mai tare la stilul asta!
ma dor toti muschii si ma gandesc cu groaza ca nici o sansa sa invat sa inot in 9 sedinte! Jalnic!
Sunday, April 3, 2011
Prima lectie
Azi a fost prima lectie de inot!
Dupa cum m-am laudat de multe ori pe aici, am slabit. Unele chestii inevitabil atarna. Asa ca vreau sa le transform in muschiuleti, sa intind un pic piele, sa atenuez celulita. Si cum nu stiu sa inot, am decis ca lectiile de inot or sa fie o buna oportunitate de a atinge goalul mai devreme enuntat!
A trebuit sa merg sa imi iau costum de baie. Am amanat corvoada asta pana in ultimul moment. De vreo luna tot zic ca ma duc sa imi cumpar costum, niciodata nu am avut chef. Asa ca...iata ca e duminica primel lectii, iar eu tot costumul de cand eram mai rotunda risc sa il port. Asa ca l-am luat pe Andrei, si el in mare nevoie de noi bracinari de inot si ne-am dus in mall. Ne-am oprit la The Bay, de lene si foame, si am probat primul costum de baie care intrunea macar una din cerintele mele: culoare: negru ori bleumarin, pret: acceptabil, stil: simplu.
Deci probat negru (cu alb in anumite zone), simplu ca design, insa pretul mi-a dat palpitatii. Andrei m-a indemnat totusi sa il probez. So l-am probat si m-am vazut asa sirena, ca are niste chestii/gadgeturi ascunse care fac din orice balenuta o sirena apetisanta!
Am mers si la departamentul de barbati si si-a ales si Andrei o pereche.
Am platit, si spre incantarea noastra si a vanzatoarei, cum am depasit 100 de dolari cu un dolari, lucru care s-a dovedit pozitiv, pentru ca ne-a dus catre un discount de 20 de dolari. Mai un giftcard, si am iesit destul de bine! Eh, cand o sa vina billul atunci sa vezi palpitatii!
Ok, deci venit acasa, mancat din cauza de glanda tot din 2 farfurii, una de supa de curcan, una cu rosii umplute...odihnit un pic si la 7 ma decid sa o iau spre bazin.
Afara ninge in draci, eu pe tocuri, ca pantalonii is prea lungi :)
E aprilie 3, ce naiba, iar ninge? mi se face acru si lehamite si in loc sa ma sperii, ma sui in masina si o iau spre locul de tortura...
Deci la bazin, 3 instructori, 2 fetite dragute si Sean, oh, Sean... Din 3 miscari facea bazinul ala... eu nici nu puteam sa respir uitandu-ma la el...
la inceput m-am declarat incepatoare. M-a preluat una din dragute... m-am uitat in jur si am decis ca nu e de mine. Ma duc la medium, nu am ce cauta langa nenii astia, care n-au vazut apa mai adanca decat cea din lighean in viata lor! ca sa bage capul sub apa, au cerut noodle!
M-am mutat la medii, unde faceau pluta! ok, pluta stiu a face...pan sa-mi vina randul, m-am plictisit. Si m-am declarat singura avansata!
Deci iata-ma avansata: m-am dus la Sean si i-am zis ca vreau sa lucrez cu el. A zis ok, si m-am trezit cu o asiatica ca si ea vrea... Ok, hai si tu.
Mi-a dat o placa si m-a pus sa exersez datul din picioare si pe fata si pe dos... Cand am zis ca mi-am facut portia de tortura, ne scoate din apa si ne zice sa ne luam vesta pe noi. Cand sa ies din bazin, am constatat ca cineva mi-a inlocuit picioarele si in special genunchii cu niste chestii din gelatina! Cu chiu cu vai mi-am pus vesta si Sean ne anunta bucuria: sa inotam pana la partea adanca a bazinului. Eu sunt ok cu asta, problema e ca nu am rezistenta la efort. Da fac ce zice Sean, nu am de gand sa il contrazic, ca risc sa ma trimita la medii, aia care se balacesc inca cu ratustele la marginea neadanca a bazinului.
Apoi ne zice sa ne scoatem vestele si sa repetam isprava, de data asta una cate una, cu el inotand in fata noastra, cu o placa la distanta de un deget, sa apuc cand obosesc. Sa zic ca m-a pacalit? ca am inotat cu motorul dat de frica?
Una peste alta a fost fun...
Fun n-a fost cand am iesit afara si am gasit masina acoperita cu zapada...
E vreo sansa ca duminica viitoare sa nu ninga? Nu de alta, dar abia ma tarasc spre masina, deci curatatul de zapada nu e pe lista mea de favorite...
Dupa cum m-am laudat de multe ori pe aici, am slabit. Unele chestii inevitabil atarna. Asa ca vreau sa le transform in muschiuleti, sa intind un pic piele, sa atenuez celulita. Si cum nu stiu sa inot, am decis ca lectiile de inot or sa fie o buna oportunitate de a atinge goalul mai devreme enuntat!
A trebuit sa merg sa imi iau costum de baie. Am amanat corvoada asta pana in ultimul moment. De vreo luna tot zic ca ma duc sa imi cumpar costum, niciodata nu am avut chef. Asa ca...iata ca e duminica primel lectii, iar eu tot costumul de cand eram mai rotunda risc sa il port. Asa ca l-am luat pe Andrei, si el in mare nevoie de noi bracinari de inot si ne-am dus in mall. Ne-am oprit la The Bay, de lene si foame, si am probat primul costum de baie care intrunea macar una din cerintele mele: culoare: negru ori bleumarin, pret: acceptabil, stil: simplu.
Deci probat negru (cu alb in anumite zone), simplu ca design, insa pretul mi-a dat palpitatii. Andrei m-a indemnat totusi sa il probez. So l-am probat si m-am vazut asa sirena, ca are niste chestii/gadgeturi ascunse care fac din orice balenuta o sirena apetisanta!
Am mers si la departamentul de barbati si si-a ales si Andrei o pereche.
Am platit, si spre incantarea noastra si a vanzatoarei, cum am depasit 100 de dolari cu un dolari, lucru care s-a dovedit pozitiv, pentru ca ne-a dus catre un discount de 20 de dolari. Mai un giftcard, si am iesit destul de bine! Eh, cand o sa vina billul atunci sa vezi palpitatii!
Ok, deci venit acasa, mancat din cauza de glanda tot din 2 farfurii, una de supa de curcan, una cu rosii umplute...odihnit un pic si la 7 ma decid sa o iau spre bazin.
Afara ninge in draci, eu pe tocuri, ca pantalonii is prea lungi :)
E aprilie 3, ce naiba, iar ninge? mi se face acru si lehamite si in loc sa ma sperii, ma sui in masina si o iau spre locul de tortura...
Deci la bazin, 3 instructori, 2 fetite dragute si Sean, oh, Sean... Din 3 miscari facea bazinul ala... eu nici nu puteam sa respir uitandu-ma la el...
la inceput m-am declarat incepatoare. M-a preluat una din dragute... m-am uitat in jur si am decis ca nu e de mine. Ma duc la medium, nu am ce cauta langa nenii astia, care n-au vazut apa mai adanca decat cea din lighean in viata lor! ca sa bage capul sub apa, au cerut noodle!
M-am mutat la medii, unde faceau pluta! ok, pluta stiu a face...pan sa-mi vina randul, m-am plictisit. Si m-am declarat singura avansata!
Deci iata-ma avansata: m-am dus la Sean si i-am zis ca vreau sa lucrez cu el. A zis ok, si m-am trezit cu o asiatica ca si ea vrea... Ok, hai si tu.
Mi-a dat o placa si m-a pus sa exersez datul din picioare si pe fata si pe dos... Cand am zis ca mi-am facut portia de tortura, ne scoate din apa si ne zice sa ne luam vesta pe noi. Cand sa ies din bazin, am constatat ca cineva mi-a inlocuit picioarele si in special genunchii cu niste chestii din gelatina! Cu chiu cu vai mi-am pus vesta si Sean ne anunta bucuria: sa inotam pana la partea adanca a bazinului. Eu sunt ok cu asta, problema e ca nu am rezistenta la efort. Da fac ce zice Sean, nu am de gand sa il contrazic, ca risc sa ma trimita la medii, aia care se balacesc inca cu ratustele la marginea neadanca a bazinului.
Apoi ne zice sa ne scoatem vestele si sa repetam isprava, de data asta una cate una, cu el inotand in fata noastra, cu o placa la distanta de un deget, sa apuc cand obosesc. Sa zic ca m-a pacalit? ca am inotat cu motorul dat de frica?
Una peste alta a fost fun...
Fun n-a fost cand am iesit afara si am gasit masina acoperita cu zapada...
E vreo sansa ca duminica viitoare sa nu ninga? Nu de alta, dar abia ma tarasc spre masina, deci curatatul de zapada nu e pe lista mea de favorite...
Monday, March 28, 2011
La cerere
La cererea unei bune prietene am schimbat culorile!Cica era prea sumbru, depresant, plangacios designul la blogul meu!
Sunt sadica, am pus pui aurii in fundal, dar cu gandul la ce gaini faine or sa fie peste 3 luni, cand incepe aici sezonul de gratare!
Eu sunt satula si exasperata de iarna! Dupa ce saptamana trecuta am inaugurat noul palton primit cadou de la 2 prietene dragi, azi dimineata m-am intors la pufoaica: minus 16 grade! Dar se poate asa ceva? Pai am zis cu voce tare ca mi-am luat 2 prechi de pantofi care trebuie inaugurati! cu vremea asta am sa ii port in august! e frumos asa ceva?
In alta ordine de idei, din lipsa de inteligenta la ora asta, am intrat pe ceva ziare romanesti. Si am descoperit-o pe Zavoranca, insarcinata cu Tudy, zis soricelul! Pai de la Pepe trece la soarece? Urmatorul ce o sa fie? Gandac? Omide?
Mai cat a slabit si imbatranit! sa nu o recunosc! Ce e moda asta cu slabitul pana devii reclama la schelete? Te pot studia elevii de liceul la anatomie, ca muschi nu-s, un sac de oase ramase din fatuca aia! Si gura mare!
Ca sa nu mai zic de calitatea emisiunilor! emisiuni satesti!
M-am linistit! Ma duc sa imi pun un pahar de vin si inchei ziua dupa ce il fac oleaca mai bogat pe nenea patronul lui Facebook!
Sunt sadica, am pus pui aurii in fundal, dar cu gandul la ce gaini faine or sa fie peste 3 luni, cand incepe aici sezonul de gratare!
Eu sunt satula si exasperata de iarna! Dupa ce saptamana trecuta am inaugurat noul palton primit cadou de la 2 prietene dragi, azi dimineata m-am intors la pufoaica: minus 16 grade! Dar se poate asa ceva? Pai am zis cu voce tare ca mi-am luat 2 prechi de pantofi care trebuie inaugurati! cu vremea asta am sa ii port in august! e frumos asa ceva?
In alta ordine de idei, din lipsa de inteligenta la ora asta, am intrat pe ceva ziare romanesti. Si am descoperit-o pe Zavoranca, insarcinata cu Tudy, zis soricelul! Pai de la Pepe trece la soarece? Urmatorul ce o sa fie? Gandac? Omide?
Mai cat a slabit si imbatranit! sa nu o recunosc! Ce e moda asta cu slabitul pana devii reclama la schelete? Te pot studia elevii de liceul la anatomie, ca muschi nu-s, un sac de oase ramase din fatuca aia! Si gura mare!
Ca sa nu mai zic de calitatea emisiunilor! emisiuni satesti!
M-am linistit! Ma duc sa imi pun un pahar de vin si inchei ziua dupa ce il fac oleaca mai bogat pe nenea patronul lui Facebook!
Saturday, March 26, 2011
Dictionar
Se stie ca nord americanii iubesc prescurtarile. Si cum suntem in epoca comunicarii rapide, cand totul despre fiecare individ apare ba pe facebook, ba pe linkedin, ba pe forumuri de discutie, inevitabilele prescurtari fac viata cetitorului un calvar!
Mi-a luat mult pana sa inteleg ca lol inseamna laugh out loud! (ras zgomotos)
Vad un coment zilele trecute sub o poza: lmao
ma uit la poza, destul de funny, incerc sa gasesc o explicatie pentru literele din lmao si imaginatia mea se dovedeste a fi scurta. Googalesc si gasesc un intreg dictionar de prescurtari! a, lmao inseamna laughing my ass off!
AFAIK =» As Far As I Know
AFK =» Away From Keyboard
ASAP =» As Soon As Possible
asta e destul de folosita!
BAS =» Big A$$ Smile
BBL =» Be Back Later
BBN =» Bye Bye Now
BBS =» Be Back Soon
BEG =» Big Evil Grin
BF =» Boyfriend
BIBO =» Beer In, Beer Out
BRB =» Be Right Back
BTW =» By The Way
BWL =» Bursting With Laughter
C&G =» Chuckle and Grin
CICO =» Coffee In, Coffee Out
CID =» Crying In Disgrace
CNP =» Continued (in my) Next Post
CP =» Chat Post(a chat message)
CRBT =» Crying Real Big Tears
CSG =» Chuckle Snicker Grin
CYA =» See You (Seeya)
CYAL8R =» See You Later (Seeyalata)
DLTBBB =» Don't Let The Bed Bugs Bite
EG =» Evil Grin
EMSG =» Email Message
FC =» Fingers Crossed
FTBOMH =» From The Bottom Of My Heart
FYI =» For Your Information
si asta e destul de folosit in emailuri
FWIW =» For What It's Worth
GAL =» Get A Life
asta e savuros, am sa incep sa in folosesc!
GF =» Girlfriend
GFN =» Gone For Now
GMBA =» Giggling My Butt Off
GMTA =» Great Minds Think Alike
GTSY =» Glad To See You
H&K =» Hug and Kiss
HABU =» Have A Better 'Un
HAGN =» Have A Good Night
HAGU =» Have A Good 'Un
HHIS =» Hanging Head in Shame
HUB =» Head Up Butt
IAE =» In Any Event
IC =» I See
IGP =» I Gotta Pee
IMNSHO =» In My Not So Humble Opinion
IMO =» In My Opinion
IMCO =» In My Considered Opinion
IMHO =» In My Humble Opinion
IOW =» In Other Words
IRL =» In Real Life
IWALU =» I Will Always Love You
JMO =» Just My Opinion
JTLYK =» Just To Let You Know
KIT =» Keep In Touch
KOC =» Kiss On Cheek
KOL =» Kiss On Lips
L8R =» Later
L8R G8R =» Later 'Gater
LHM =» Lord Help Me
LHO =» Laughing Head Off
LHU =» Lord Help Us
LMAO =» Laughing My A$$ Off
LMSO =» Laughing My Socks Off
LOL =» Laugh Out Loud
LSHMBB =» Laughing So Hard My Belly is Bouncing
LSHMBH =» Laughing So Hard My Belly Hurts
LSHTTARDML =» Laughing So Hard The Tears Are Running Down My Leg
LTNS =» Long Time No See
LTS =» Laughing To Self
LUWAMH =» Love You With All My Heart
LY =» Love Ya
MTF =» More To Follow
NRN =» No Reply Necessary
NADT =» Not A Darn Thing
OIC =» Oh, I See
OL =» Old Lady (significant other)
OM =» Old Man (significant other)
OTOH =» On The Other Hand
OTTOMH =» Off The Top of My Head
PDS =» Please Don't Shoot
PITA =» Pain In The A$$
PM =» Private Message
PMFJI =» Pardon Me For Jumping In
PMP =» Peed My Pants
POAHF =» Put On A Happy Face
QSL =» Reply
QSO =» Conversation
QT =» Cutie
ROFL =» Rolling On Floor Laughing
ROFLAPMP =» ROFL And Peeing My Pants
ROFLMAO =» ROFL My A$$ Off
ROFLMAOAY =» ROFLMAO At You
ROFLMAOWTIME =» ROFLMAO With Tears In My Eyes
ROFLUTSROFL =» Unable to Speak
RTFM =» Read The F****** Manual!
SETE =» Smiling Ear To Ear
SHID =» Slaps Head In Disgust
SNERT =» Snot-Nosed Egotistical Rude Teenager
SO =» Significant Other
SOT =» Short Of Time
SOTMG =» Short Of Time Must Go
SWAK =» Sealed With A Kiss
SWAS =» Scientific Wild A$$ Guess
SWL =» Screaming with Laughter
SYS =» See You Soon
TA =» Thanks Again
TGIF =» Thank God It's Friday
asta l-am invatat de la Laura, e titlul emailurilor ei in fiecare vineri
TCOY =» Take Care Of Yourself
TILII =» Tell It Like It Is
TNT =» Till Next Time
TOY =» Thinking Of You
TTFN =» Ta Ta For Now
acum stiu ce naiba vrea sa zica Donna cand incheie conversatiile pe ym-ul companiei cu ttfn (are 2 adolecente acasa, e mai in tema ca mine)
TTYL =» Talk To You Later
WAS =» Wild A$$ Guess
WB =» Welcome Back
WTH =» What/Who The Heck (or sub an 'F' for the 'H')
YBS =» You'll Be Sorry
YG =» Young Gentleman
YL =» Young Lady
YM =» Young Man
no really? am crezut ca inseamna instant messaging...
Astea fiind zise, pentru cine vrea mai multe acronime il invit aici: http://www.muller-godschalk.com/acronyms.html
TTFN!
Mi-a luat mult pana sa inteleg ca lol inseamna laugh out loud! (ras zgomotos)
Vad un coment zilele trecute sub o poza: lmao
ma uit la poza, destul de funny, incerc sa gasesc o explicatie pentru literele din lmao si imaginatia mea se dovedeste a fi scurta. Googalesc si gasesc un intreg dictionar de prescurtari! a, lmao inseamna laughing my ass off!
AFAIK =» As Far As I Know
AFK =» Away From Keyboard
ASAP =» As Soon As Possible
asta e destul de folosita!
BAS =» Big A$$ Smile
BBL =» Be Back Later
BBN =» Bye Bye Now
BBS =» Be Back Soon
BEG =» Big Evil Grin
BF =» Boyfriend
BIBO =» Beer In, Beer Out
BRB =» Be Right Back
BTW =» By The Way
BWL =» Bursting With Laughter
C&G =» Chuckle and Grin
CICO =» Coffee In, Coffee Out
CID =» Crying In Disgrace
CNP =» Continued (in my) Next Post
CP =» Chat Post(a chat message)
CRBT =» Crying Real Big Tears
CSG =» Chuckle Snicker Grin
CYA =» See You (Seeya)
CYAL8R =» See You Later (Seeyalata)
DLTBBB =» Don't Let The Bed Bugs Bite
EG =» Evil Grin
EMSG =» Email Message
FC =» Fingers Crossed
FTBOMH =» From The Bottom Of My Heart
FYI =» For Your Information
si asta e destul de folosit in emailuri
FWIW =» For What It's Worth
GAL =» Get A Life
asta e savuros, am sa incep sa in folosesc!
GF =» Girlfriend
GFN =» Gone For Now
GMBA =» Giggling My Butt Off
GMTA =» Great Minds Think Alike
GTSY =» Glad To See You
H&K =» Hug and Kiss
HABU =» Have A Better 'Un
HAGN =» Have A Good Night
HAGU =» Have A Good 'Un
HHIS =» Hanging Head in Shame
HUB =» Head Up Butt
IAE =» In Any Event
IC =» I See
IGP =» I Gotta Pee
IMNSHO =» In My Not So Humble Opinion
IMO =» In My Opinion
IMCO =» In My Considered Opinion
IMHO =» In My Humble Opinion
IOW =» In Other Words
IRL =» In Real Life
IWALU =» I Will Always Love You
JMO =» Just My Opinion
JTLYK =» Just To Let You Know
KIT =» Keep In Touch
KOC =» Kiss On Cheek
KOL =» Kiss On Lips
L8R =» Later
L8R G8R =» Later 'Gater
LHM =» Lord Help Me
LHO =» Laughing Head Off
LHU =» Lord Help Us
LMAO =» Laughing My A$$ Off
LMSO =» Laughing My Socks Off
LOL =» Laugh Out Loud
LSHMBB =» Laughing So Hard My Belly is Bouncing
LSHMBH =» Laughing So Hard My Belly Hurts
LSHTTARDML =» Laughing So Hard The Tears Are Running Down My Leg
LTNS =» Long Time No See
LTS =» Laughing To Self
LUWAMH =» Love You With All My Heart
LY =» Love Ya
MTF =» More To Follow
NRN =» No Reply Necessary
NADT =» Not A Darn Thing
OIC =» Oh, I See
OL =» Old Lady (significant other)
OM =» Old Man (significant other)
OTOH =» On The Other Hand
OTTOMH =» Off The Top of My Head
PDS =» Please Don't Shoot
PITA =» Pain In The A$$
PM =» Private Message
PMFJI =» Pardon Me For Jumping In
PMP =» Peed My Pants
POAHF =» Put On A Happy Face
QSL =» Reply
QSO =» Conversation
QT =» Cutie
ROFL =» Rolling On Floor Laughing
ROFLAPMP =» ROFL And Peeing My Pants
ROFLMAO =» ROFL My A$$ Off
ROFLMAOAY =» ROFLMAO At You
ROFLMAOWTIME =» ROFLMAO With Tears In My Eyes
ROFLUTSROFL =» Unable to Speak
RTFM =» Read The F****** Manual!
SETE =» Smiling Ear To Ear
SHID =» Slaps Head In Disgust
SNERT =» Snot-Nosed Egotistical Rude Teenager
SO =» Significant Other
SOT =» Short Of Time
SOTMG =» Short Of Time Must Go
SWAK =» Sealed With A Kiss
SWAS =» Scientific Wild A$$ Guess
SWL =» Screaming with Laughter
SYS =» See You Soon
TA =» Thanks Again
TGIF =» Thank God It's Friday
asta l-am invatat de la Laura, e titlul emailurilor ei in fiecare vineri
TCOY =» Take Care Of Yourself
TILII =» Tell It Like It Is
TNT =» Till Next Time
TOY =» Thinking Of You
TTFN =» Ta Ta For Now
acum stiu ce naiba vrea sa zica Donna cand incheie conversatiile pe ym-ul companiei cu ttfn (are 2 adolecente acasa, e mai in tema ca mine)
TTYL =» Talk To You Later
WAS =» Wild A$$ Guess
WB =» Welcome Back
WTH =» What/Who The Heck (or sub an 'F' for the 'H')
YBS =» You'll Be Sorry
YG =» Young Gentleman
YL =» Young Lady
YM =» Young Man
no really? am crezut ca inseamna instant messaging...
Astea fiind zise, pentru cine vrea mai multe acronime il invit aici: http://www.muller-godschalk.com/acronyms.html
TTFN!
Thursday, March 24, 2011
Femeile
Cat pot vorbi femeile?
ma refer cantitativ...
infinit de mult, cred ca e raspunsul...
Azi in autobuz, venind spre casa, drum lung, ca deh cineva acolo sus nu a primit memo-ul in care se anunta primavara calendaristic, astronomic, si ieri a nins ca la Polul Nord!, 2 fatuce in jurul lui 20 de ani, albastre in par, belciugate, inelate prin locuri in care m-ar durea si sa ma uit in oglinda...au vorbit tot drumul, tot drumul, tare sa le auda macar jumate de autobuz!
Mi-am dat ipodul mai tare si am incercat sa citesc! Mi se amestecau cuvintele in cap, incepuse sa ma doara urechile, ca deh atat de tare era sonorul!
In top, mandruta de langa mine incepe sa manance: un sandwich facut in casa, un hamburgher, un subway, 1 cookie, 1 lapte mic! Inaltuta, cu corp frumos, baga in ea ca si cand era ultima sansa inainte de marea foamete! Acu n-are de cat sa manance unde vrea ea, dar nu in autobuz langa mine! Mi se face rau de la miros combinat cu miscarea continua!
Revenind la abastritele din spatele meu:
cand nu aveau de ce vorbi, cascau, ori radeau ca niste capre fugarite de tap. Apoi isi amintesc ceva, asa, fara sens, si incep sa discute, sa rada, sa ia la puricat!
Am incercat sa citesc, sa dorm, sa casc ochii pe geam! Nimic nu a mers! M-am intors si m-am uitat urat! Nimic! au vorbit si au vorbit si au vorbit!
acu eu imi aduc aminte ca una din plangerile invatatoarei catre mama era ca vorbeam f mult! Mai tarziu, meseria mea a fost excelenta, am vorbit pana cand mi-am scos vorba din sistem.
Ajunsa in Canada, am cautat sa vorbesc ca sa imi imbunatatesc engleza si sa imi mai domolesc accentul! Dar am descoperit ca imi place sa ascult! Pare mult mai interesant!
De cateva ori s-a intamplat ca in autobuz sa se vorbeasca pana la exasperare. Cateodata autobuzul e populat cu one timers care gasesc de cuviinta sa atinga toate topicele posibile si imposibile, vorbite si nevorbite. Asta e ok, e un zumzet, si pot sa ma odihnesc.
Dar cand autobuzul e super quiet, si numai 2 persoane vorbesc...atunci e un cosmar!
cat de mult pot vorbi femeile?
ma refer cantitativ...
infinit de mult, cred ca e raspunsul...
Azi in autobuz, venind spre casa, drum lung, ca deh cineva acolo sus nu a primit memo-ul in care se anunta primavara calendaristic, astronomic, si ieri a nins ca la Polul Nord!, 2 fatuce in jurul lui 20 de ani, albastre in par, belciugate, inelate prin locuri in care m-ar durea si sa ma uit in oglinda...au vorbit tot drumul, tot drumul, tare sa le auda macar jumate de autobuz!
Mi-am dat ipodul mai tare si am incercat sa citesc! Mi se amestecau cuvintele in cap, incepuse sa ma doara urechile, ca deh atat de tare era sonorul!
In top, mandruta de langa mine incepe sa manance: un sandwich facut in casa, un hamburgher, un subway, 1 cookie, 1 lapte mic! Inaltuta, cu corp frumos, baga in ea ca si cand era ultima sansa inainte de marea foamete! Acu n-are de cat sa manance unde vrea ea, dar nu in autobuz langa mine! Mi se face rau de la miros combinat cu miscarea continua!
Revenind la abastritele din spatele meu:
cand nu aveau de ce vorbi, cascau, ori radeau ca niste capre fugarite de tap. Apoi isi amintesc ceva, asa, fara sens, si incep sa discute, sa rada, sa ia la puricat!
Am incercat sa citesc, sa dorm, sa casc ochii pe geam! Nimic nu a mers! M-am intors si m-am uitat urat! Nimic! au vorbit si au vorbit si au vorbit!
acu eu imi aduc aminte ca una din plangerile invatatoarei catre mama era ca vorbeam f mult! Mai tarziu, meseria mea a fost excelenta, am vorbit pana cand mi-am scos vorba din sistem.
Ajunsa in Canada, am cautat sa vorbesc ca sa imi imbunatatesc engleza si sa imi mai domolesc accentul! Dar am descoperit ca imi place sa ascult! Pare mult mai interesant!
De cateva ori s-a intamplat ca in autobuz sa se vorbeasca pana la exasperare. Cateodata autobuzul e populat cu one timers care gasesc de cuviinta sa atinga toate topicele posibile si imposibile, vorbite si nevorbite. Asta e ok, e un zumzet, si pot sa ma odihnesc.
Dar cand autobuzul e super quiet, si numai 2 persoane vorbesc...atunci e un cosmar!
cat de mult pot vorbi femeile?
Thursday, March 17, 2011
Happy St Patrick's Day!
Azi e ziua cand toti canadienii sunt irlandezi sau au sange irlandez in ei!
Azi e ziua cand toti ce au intrat in institute au avut ceva verde la ei: de la ochelari de soare cu lentilele in forma de frunza de trifoi, brose in forma de trifoi, tricouri cu simboluri irlandeze.
Azi e ziua in care toti spera ca vor gasi the pot with gold!
In spital azi a fost un spectacol de dansuri irlandeze, special pentru copii si parintii lor!
Sefa mea declara ca are sange irlandez, si ne aduce cupcakes verzi la toti!
Toata lumea zambeste si te intreaba unde si cum sarbatoresti St Patricks day! Bere? whisky?
Nu e un fenomen izolat. Aici toata suflarea sarbatoreste pe cel de langa el. Pentru o zi, toti canadienii is irlandezi!
Pana si eu am o bluza verde azi pe mine!
Wednesday, March 9, 2011
Lately
N-am mai postat de ceva vreme, si ma gandeam ca ceva lipseste din viata mea... postatul pe blog :=))
Raportez in primul rand frig! Frig dom-le in Canada! Cand din greseala termometrul urca peste 0 grade, deja nu mai am nevoie de caldura in masina. Ba mai deschid si geamul. Fenomenul se cheama canadienizare! Adica nu e de ajuns ca am cetatenia oficial cu acte in regula, dar trebuie sa ma si bucur cand is peste 0 grade ca sa pot fi numit canadian!
Frigu asta nu e mai rau ca in alte parti. Acelasi frig e si in tara la minus 10-15 grade! Ba am avantajul ca mi se obisnuieste, caleste corpul la temperaturi hibernale. No, e durata! E martie 9, si dimineata tot minus 15 grade. Oficial numai minus 6, dar factorul vnat/umiditate coboara termometrul in abisuri friguroase!
Asa ca e frig in Canada, dap, dar e un frig luuuung!
In al doilea rand raportez ca am mai slabit o bucata! O bucata din mine disparu! dupa marimea la sutien si marimea la haine pot spune cam de unde s-au dus ceva kilograme! De unele imi pare rau, de altele nu!
Dar iar trebuie sa plec la cumparat haine, ca toate flutura pe mine ca pe stalp! Si ma ia durerea de cap cand ma gandesc, zau asa!
Mai rau e ca trebuie sa shopuiesc dupa costum de baie. Dap, costum de baie. Nu, nu plec in sud, nu am nici bani, si nici nu sufar de "plec in sud obligatoriu in vacanta din martie".
Ci m-am inscris la cursuri de inot! Nu stiu sa inot. Cand am spus unui coleg ca nu stiu sa inot (colegu nu roman), ala nu intelegea cum de nu stiu sa inot! Pai nu stiu! Cum sa nu stii... Ok, get over it! I don't know!
Costumu meu canadian de baie e din vremurile cand purtam Large cu tendinte XL. Acu sunt la Small cu tendinte SS. Nu ca ma laud (adica ma laud, rau de tot!)
Prevad un fun enorm cu orele de inot, zic eu ca am sa va tin la curent, da nu promit! Acu, eu vazui ceva tineret sperante traineri la piscina unde ma inscrisei la ore....tineret destul de promitator looking :=))
Credeti ca voi invata sa inot in 9 lectii? Ca mi s-a pus pata ca tre sa fac ceva muschiuleti, ori sa intind pielea care simte lipsa suncutei dizolvate, si ma gandesc sa imbin utilul cu placutul! adica apa cu miscarea.. cum mi-i frica de apa adanca, eu tot trag speranta ca ma voi vindeca daca invat sa inot!
Oh, si din categoria ma facu muica sofer (de fapt ma facui singura sofer, ca e boala intrata in sange deja), dimineata pe autostrada, mi s-a aprins beculetu care zice ca o roata e rasuflata. Cum beculetul ala imi mai facuse cu ochiul acu vreo cateva luni, si l-am dus la tratat la reprezentanta, fiind doar o alarma falsa, i-am ignorat sclipirea galbena si am sofat restul de km, nu multi, catre statie...
Na, ca nu fuse alarma falsa, si o roata era expirata. Sunai sotul din dotare, si ii trasai sarcina de nevasta (nu-i de partid bre) sa rezolve masina. Dupa 30 min, suna, sa sun eu la compania de tarat masini suferinde, ca aia de la reprezentanta zic ca nu-i de ei. De ei e cand or sa vada masina la ei in curte!
Deci am sunat, si zic sa-l sun inapoi, sa ii zic ca vin aia sa vada ce si cum....el era deja cu ranjetul pe fatzau, ca s-a intalnit cu tipul care ne-a vandut masinile (de la reprezentanta) si ca ala e in charge acum...
D'uh!
Cam asta e...
Raportez in primul rand frig! Frig dom-le in Canada! Cand din greseala termometrul urca peste 0 grade, deja nu mai am nevoie de caldura in masina. Ba mai deschid si geamul. Fenomenul se cheama canadienizare! Adica nu e de ajuns ca am cetatenia oficial cu acte in regula, dar trebuie sa ma si bucur cand is peste 0 grade ca sa pot fi numit canadian!
Frigu asta nu e mai rau ca in alte parti. Acelasi frig e si in tara la minus 10-15 grade! Ba am avantajul ca mi se obisnuieste, caleste corpul la temperaturi hibernale. No, e durata! E martie 9, si dimineata tot minus 15 grade. Oficial numai minus 6, dar factorul vnat/umiditate coboara termometrul in abisuri friguroase!
Asa ca e frig in Canada, dap, dar e un frig luuuung!
In al doilea rand raportez ca am mai slabit o bucata! O bucata din mine disparu! dupa marimea la sutien si marimea la haine pot spune cam de unde s-au dus ceva kilograme! De unele imi pare rau, de altele nu!
Dar iar trebuie sa plec la cumparat haine, ca toate flutura pe mine ca pe stalp! Si ma ia durerea de cap cand ma gandesc, zau asa!
Mai rau e ca trebuie sa shopuiesc dupa costum de baie. Dap, costum de baie. Nu, nu plec in sud, nu am nici bani, si nici nu sufar de "plec in sud obligatoriu in vacanta din martie".
Ci m-am inscris la cursuri de inot! Nu stiu sa inot. Cand am spus unui coleg ca nu stiu sa inot (colegu nu roman), ala nu intelegea cum de nu stiu sa inot! Pai nu stiu! Cum sa nu stii... Ok, get over it! I don't know!
Costumu meu canadian de baie e din vremurile cand purtam Large cu tendinte XL. Acu sunt la Small cu tendinte SS. Nu ca ma laud (adica ma laud, rau de tot!)
Prevad un fun enorm cu orele de inot, zic eu ca am sa va tin la curent, da nu promit! Acu, eu vazui ceva tineret sperante traineri la piscina unde ma inscrisei la ore....tineret destul de promitator looking :=))
Credeti ca voi invata sa inot in 9 lectii? Ca mi s-a pus pata ca tre sa fac ceva muschiuleti, ori sa intind pielea care simte lipsa suncutei dizolvate, si ma gandesc sa imbin utilul cu placutul! adica apa cu miscarea.. cum mi-i frica de apa adanca, eu tot trag speranta ca ma voi vindeca daca invat sa inot!
Oh, si din categoria ma facu muica sofer (de fapt ma facui singura sofer, ca e boala intrata in sange deja), dimineata pe autostrada, mi s-a aprins beculetu care zice ca o roata e rasuflata. Cum beculetul ala imi mai facuse cu ochiul acu vreo cateva luni, si l-am dus la tratat la reprezentanta, fiind doar o alarma falsa, i-am ignorat sclipirea galbena si am sofat restul de km, nu multi, catre statie...
Na, ca nu fuse alarma falsa, si o roata era expirata. Sunai sotul din dotare, si ii trasai sarcina de nevasta (nu-i de partid bre) sa rezolve masina. Dupa 30 min, suna, sa sun eu la compania de tarat masini suferinde, ca aia de la reprezentanta zic ca nu-i de ei. De ei e cand or sa vada masina la ei in curte!
Deci am sunat, si zic sa-l sun inapoi, sa ii zic ca vin aia sa vada ce si cum....el era deja cu ranjetul pe fatzau, ca s-a intalnit cu tipul care ne-a vandut masinile (de la reprezentanta) si ca ala e in charge acum...
D'uh!
Cam asta e...
Saturday, February 19, 2011
Cadoul lui Andrei
Cum spuneam, la Craciun Andrei a primit bilete la Brad Paisley.
Si a venit si vinerea cu pricina. A picat cam naspa, copilul in plina sesiune de examene, dar cu oarecum noroc, ca era imediat dupa un examen si cu 3 zile inainte de altul...
Am decis sa merg la munci, sa plec mai devreme. Traficul bun, am ajuns acasa la timp, incarcat pruncul si hit the road, Jack!
Decisesem sa ajungem cam cu o ora si jumate inainte de concert, sa avem timp sa intram, sa ne gasim locurile... Traficul a fost ok, am ajuns cu 2 ore inainte.
Pruncul a adormit in masina...el era copilotul si cand s-a lasat linistea, am realizat ca ceva nu e in ordine. Ma uit la el si sforaia usurel...
L-am trezit inainte de a intra in Hamilton, am gasit parcare si am decis sa vedem pe unde si cum trebuie sa intram. Un frig naprasnic...iti ingheta sufletul in cateva minute fara drept de apel.
Organizarea de nota 10, security men ne-au zis sa mergem in mall, ca usile se deschid cu jumate de ora inainte de inceperea show-ului. Andrei a zis sa cautam un Tim's sa ne luam cate o ciucalata calda... Si am gasit, stat la rand, si ne-am luat 2 large mocha!
Ce dezamagire pe Andrei, a simtit cafeaua imediat si uite cum arata la prima cafea din viata lui! Cica nu prea curand mai incearca.... E un caraghios, ca doar vara e addicted de ice capuccino!
Am omorat restul de timp pana la inceperea spectacolului savurandu-ne cafeaua...unii... adica eu, si incercand noul aparat de fotografiat al lui Iulian care gratios ni l-a imprumutat pentru spectacol (al nostru nu sosise inca).
Apoi ne-am indreptat spre Cops Coliseum.
Am stat afara vreo 10 min, apoi am intrat. Organizarea f buna, imediat ne-am gasit locurile si am inceput sa observam ce e in jurul nostru.
Noi eram singurii imbracati de filarmonica, nu de concert country. Gasca cu palarii stenton, cu camasi in carouri, blugi si ciocate! Noi...nu zic ca mor acilea de rusine...
Cum am ajuns cu mult inainte, incerc sa conving pruncul sa mergem sa ne uitam la comercianti. Nu are chef, e obosit, si mai mult, zice ca nu ar purta tricoul albumului Alcohol sub nici o forma, oricat de mult ii place Brad. Chiar daca mesajul albumului e against alcohol, tricoul kind of has a mixed message...
Ok, deci stam si ascultam muzica din difuzoare si ne uitam la lumea asta cu adevara fan muzica country. In fata noastra se aseaza 2 pustani cam de varsta lui fiu-miu. Si-au luat tricouri, le imbraca (ma intreb acum, nu cumva le furasera?) si sorb din paharele de...de...bere! Bere? frate, cin le-a cumparat astora bere? Ii zic lui Andrei sa se uita dupa vreun security guy, nu ma aude, trebuie sa strig la el, muzica e tare, dar din nefericire ma aud si pustanii, asa ca dispar imediat din fata noastra... Oh, well, ma bucur ca nu-s ai mei, ca sunt big trouble!
Si uite ca vin si ocupantii de drept ale locurilor din fata noastra: mama si 2 fete, canadience, toate 3 blonde inchis, frumoase de pica, cu forme frumoase, nu uscaturi, mama abia se deosebea dintre fete, imbracare of course in camasi in carouri, fuste de blug scurte si ciubote (va amintit minus double digits outside?). Frumoase, ce mai... Si uite ca langa ele vin 2 tineri, mama mama, frumusei de pica, inalti...vad fetele cum isi indreapta postura... ce mai, eye candy!
Pierd puncte in ochii mei imediat cand incep sa faca drumuri prea dese dupa bere...nici nu incepe concertul ca ei sunt manga!!!
Primul cantaret canta superb, arata in mare fel si incepe sa imi placa la concert! Andrei e iritat ca sunetul e mult prea tare, si jura ca nu mai vrea o alta experienta de genul asta!
Al doilea nu il intelege nici Dumnezeu ce zice, molfaie cuvintele, diferit accent, naiba stie...abia astept sa se termine.
In timpul asta baietasii astia au plecat la bere din sfert in sfert de ora... au ridicat bietele fete de atatea ori incat au inceput sa ma enerveze si pe mine. Si pe noi ne ridica niste isteti, dar nu f des, asa ca nu ma incrunt si nu zic nimic.
Pe randul din fata o pereche imi capteaza atentia: el obez, si cand obez cred ca nici 3 scaune nu il incapeau, ea plinutza dar nu obeza. El are trouble in a sta in scaun, si de aia din cand in cand se ridica si se duc dupa...bere!
Si uite ca dupa ceea ce pare o vesnicie, si al doilea cantaret termina, si vine timpul lui Brad. Astia golesc total scena, wtf? Si incepe nebunia...Il sun pe Victor doar sa auda cat entuziasm poate avea sala! ce urlete, fluieraturi, acu na, contribuii si eu spre disperarea pruncului care nu-si mai recunoaste mama!
Mai, biletele noastre sunt la cucuiata din deal, si sper din suflet ca nene asta sa cante live!
Si a venit si vinerea cu pricina. A picat cam naspa, copilul in plina sesiune de examene, dar cu oarecum noroc, ca era imediat dupa un examen si cu 3 zile inainte de altul...
Am decis sa merg la munci, sa plec mai devreme. Traficul bun, am ajuns acasa la timp, incarcat pruncul si hit the road, Jack!
Decisesem sa ajungem cam cu o ora si jumate inainte de concert, sa avem timp sa intram, sa ne gasim locurile... Traficul a fost ok, am ajuns cu 2 ore inainte.
Pruncul a adormit in masina...el era copilotul si cand s-a lasat linistea, am realizat ca ceva nu e in ordine. Ma uit la el si sforaia usurel...
L-am trezit inainte de a intra in Hamilton, am gasit parcare si am decis sa vedem pe unde si cum trebuie sa intram. Un frig naprasnic...iti ingheta sufletul in cateva minute fara drept de apel.
Organizarea de nota 10, security men ne-au zis sa mergem in mall, ca usile se deschid cu jumate de ora inainte de inceperea show-ului. Andrei a zis sa cautam un Tim's sa ne luam cate o ciucalata calda... Si am gasit, stat la rand, si ne-am luat 2 large mocha!
Am omorat restul de timp pana la inceperea spectacolului savurandu-ne cafeaua...unii... adica eu, si incercand noul aparat de fotografiat al lui Iulian care gratios ni l-a imprumutat pentru spectacol (al nostru nu sosise inca).
Apoi ne-am indreptat spre Cops Coliseum.
Am stat afara vreo 10 min, apoi am intrat. Organizarea f buna, imediat ne-am gasit locurile si am inceput sa observam ce e in jurul nostru.
Noi eram singurii imbracati de filarmonica, nu de concert country. Gasca cu palarii stenton, cu camasi in carouri, blugi si ciocate! Noi...nu zic ca mor acilea de rusine...
Cum am ajuns cu mult inainte, incerc sa conving pruncul sa mergem sa ne uitam la comercianti. Nu are chef, e obosit, si mai mult, zice ca nu ar purta tricoul albumului Alcohol sub nici o forma, oricat de mult ii place Brad. Chiar daca mesajul albumului e against alcohol, tricoul kind of has a mixed message...
Ok, deci stam si ascultam muzica din difuzoare si ne uitam la lumea asta cu adevara fan muzica country. In fata noastra se aseaza 2 pustani cam de varsta lui fiu-miu. Si-au luat tricouri, le imbraca (ma intreb acum, nu cumva le furasera?) si sorb din paharele de...de...bere! Bere? frate, cin le-a cumparat astora bere? Ii zic lui Andrei sa se uita dupa vreun security guy, nu ma aude, trebuie sa strig la el, muzica e tare, dar din nefericire ma aud si pustanii, asa ca dispar imediat din fata noastra... Oh, well, ma bucur ca nu-s ai mei, ca sunt big trouble!
Si uite ca vin si ocupantii de drept ale locurilor din fata noastra: mama si 2 fete, canadience, toate 3 blonde inchis, frumoase de pica, cu forme frumoase, nu uscaturi, mama abia se deosebea dintre fete, imbracare of course in camasi in carouri, fuste de blug scurte si ciubote (va amintit minus double digits outside?). Frumoase, ce mai... Si uite ca langa ele vin 2 tineri, mama mama, frumusei de pica, inalti...vad fetele cum isi indreapta postura... ce mai, eye candy!
Pierd puncte in ochii mei imediat cand incep sa faca drumuri prea dese dupa bere...nici nu incepe concertul ca ei sunt manga!!!
Al doilea nu il intelege nici Dumnezeu ce zice, molfaie cuvintele, diferit accent, naiba stie...abia astept sa se termine.
In timpul asta baietasii astia au plecat la bere din sfert in sfert de ora... au ridicat bietele fete de atatea ori incat au inceput sa ma enerveze si pe mine. Si pe noi ne ridica niste isteti, dar nu f des, asa ca nu ma incrunt si nu zic nimic.
Pe randul din fata o pereche imi capteaza atentia: el obez, si cand obez cred ca nici 3 scaune nu il incapeau, ea plinutza dar nu obeza. El are trouble in a sta in scaun, si de aia din cand in cand se ridica si se duc dupa...bere!
Si uite ca dupa ceea ce pare o vesnicie, si al doilea cantaret termina, si vine timpul lui Brad. Astia golesc total scena, wtf? Si incepe nebunia...Il sun pe Victor doar sa auda cat entuziasm poate avea sala! ce urlete, fluieraturi, acu na, contribuii si eu spre disperarea pruncului care nu-si mai recunoaste mama!
Mai, biletele noastre sunt la cucuiata din deal, si sper din suflet ca nene asta sa cante live!
cantecul asta l-am auzit la concert prima data, apoi mi l-am luat pentru ipod, si nu mi-l pot scoate din minte...
(scuze, am incercat sa pun clipul, dar se pare ca nu avem dreptul in Canada)
revenind la concert...
ce-i de pe randul nostru devin din ce in ce mai pasionati de bere, asa ca fac drumuri dese ba dupa bere, ba la desartat bere. Il vad pe Andrei inalt si solid, arata oricum mult mai matur de 15 ani, asa ca decid sa il mituiasca cu niste bere ca sa schimbam locurile.
El nu ii intelege, nu accepta berea, el e oricum acum total against alcohol, si e deranjat vizibil ca nu poate urmari concertul. Intreb care-i problema, baietasul ala incepe sa imi explice, ii fac semn ca nu, nu intelege asa ca tip la el categoric, NO, not gonna happen! Si ma uit ata de urat pe cat pot! Consecinta e ca baietasul si restul gastii decid ca restul concertului sa iasa la bere si pisare pe partea cealalata a randului!
Oh, la cantecul postat mai sus, cei doi baietasi adorabili din fata mea se imbratiseaza, danseaza si se saruta! Sa zicem ca nu am fost singura dezamagita de outcome, ma si gandeam ca pleaca acasa cu vreuna din fetele de pe locurile vecine...Mai, si erau 2 hanks, nu tu efeminati, nu tu nimica, nici un semn, gaydarul meu la pamant! Oh, well, cea mai tare a fost fatza lui Andrei...
Concertul a fost grozav, a cantat nemaipomenit, mi-a placut f mult, a meritat oboseala...Am ajuns la 2 dimineata acasa, asta pentru ca dupa ce am scapat cu bine din nebunia traficului in Hamilton, am decis sa ma opresc la un Tims pe 6, ca sa ii iau lui Andrei ceva de mancare iar mie cafea... Ziua mea incepuse la 5 AM, so...am riscat o cafea... Desi nu era decat o masina in fata la Drive in, le lua fetelor ala o multime sa faca comenzile! Mi-am blestemat zilele ca nici nu mai aveam cum sa ies, avand deja card de masini in spate!
Super experioenta! Am dansat, cantat, urlat, fluierat! Pe de alta parte pruncul a declarat ca el e mai mult decat ok cu ascultatul muzicii pe dvd, si nu e nevoie sa dau o avere pe bilete la concert de acum in colo, muzica a fost extrem de puternica, de a simtit miscari gravitationale in colon...
Tuesday, February 15, 2011
Categoria: Am facut-o si pe asta... episod nou
Revenind la categoria: Am facut-o si pe asta...musai sa povestesc ziua de sambata...
Totul a inceput cateva luni in urma, cand o prietena, sa ii zicem Silvia, ma suna si imi spune ca are niste probleme de sanatate si ca a incercat sistemul medical romanesc si cel canadian si ca nu si-a rezolvat nici una din probleme. Si ca acum e disperata, vrea sa incerce medicina homeopata. Ca a auzit de un medic in GTA, la care multi romani merg, si care e foarte bun si vrea sa mearga si ea.
Cum ea nu sofeaza pe highway, ma roaga sa merg cu ea, e disperata, nu mai stie ce sa faca de durere, si ca nimic nu ii aduce alinare.
Zic da din prima si ii spun sa imi trimita coordonatele cabinetului, sa sun de la servici, ca e local de acolo, si fac eu appoitmenturile pentru amandoua. Daca tot vin pana acolo, sa imi dea si mie ceva de insomnie...
Zis si facut, trimite email, sun la cabinet si fac rezervari pentru sambata ce a trecut.
Vine si ziua de sambata, ninge de la miezul noptii pana aproape de pranz, dar ne hotaram sa plecam...
Mai de vorba, mai muzica, mai lalaiala, ajungem la locul cu pricina exact la timp. Gasim cu greu loc de parcare. Intram in mall si nu gasim cabinetul. Intrebam un security guy, care habar n-are unde e, dar dragut, ne indruma spre un herbal shop care ne indruma mai departe spre alta cladire. Ajungem acolo si avem alta surpriza: la parterul mall-ul radio china-canada transmitea! muzica chinezeasca, canta un nene cu atata jale...
Ajungem la cabinetul/herbal shop al lui nenea Fuji Tan. Intra prima Silvia si dupa 10 min iese, si cumpara un morman de buline recomandate de nenea ala.
Intru si eu:
-ma pune sa asez mainile pe o pernita. Incepe sa le studieze (acu manichiura nu era facuta, cand am avut eu unghiile facute? pusesem benzina in K, deci nu prea curate) si se uita, se uita.
-acu nu uitati ca eu venisem la un homeopat, nu un vraci chinez!
-apoi ma pune sa urmaresc destul lui
- imi intoarce palmele cu fata in sus, si imi ia pulsul
-si apoi incepe:
Ai dureri de cap!
(stai sa vezi ca o nimereste, cu iritis-ul meu, durerile de cap is normale)
De la stres ai dureri de cap!
(ai facut-o lata, care nu e stresat?)
Ai un chist la ovare! Cand ai facut ultrasound?
Nu de mult si nu am nici un chist, mi-am facut si papanicolau, si toate controalele si sunt OK
(nu i-a convenit)
Ai probleme cu tiroida!
Nu, nu am. Inainte de a slabi, dr meu a tinut sa faca toate analizele de tiroida, ca sa stiu daca are rost sa ma apuc de slabit, sa nu cumva sa ma ingras de la tiroida.
Ai hemoroizi!
Nu am!
Nu ai probleme cu inima, nu ai probeme plamanii, nu ai probleme cu ficatul, nu ai probleme cu fierea!
Stop, zic, nu am probleme. Pentru ca nu am fiere! Am scos-o!
A, inainte de asta erai constipata, balonata si te durea capul!
Da, dar tocmai de asta m-am operat! E textbook!
Ai o durere de la spate pana la picior!
Nu, nu am.
Te dor rinichii!
Fac infectii urinare, dar nu ajung la rinichi, de mult nu mai fac infectii renale. Deci nu!
Ah, dar rinichii tai nu lucreaza cum trebuie si o sa intri la menopauza f repede!
Mai, ce spui tu acolo?
S-a infuriat si mi-a scris pe hartie ca sunt sanatoasa si nu imi da tratament. Si sa platesc consultatia si gata!
Am platit consultatia, dar m-a bufnit rasul rau de tot, m-am intors spre el si i-am zis: chiar n-ai vazut cearcanele de la ochii mei? am insomnie! Chiar nu ai vazut ca am un ochi rosu? am iritis! Nu ai simtit ca am tensiune mare?
Si dai ras...
De acolo am plecat si am luat masa la un restaurant thai. Silvia a inceput sa planga: pai ea a dat un pumn de bani, e chiar un sarlatan? Pai sarlatan ne sarlatan, pe tine te-a nimerit ca a vazut cicatricile de la operatii. Si ti-a dat tratamentul de rigoare. Asa ca sa nu iti para rau!
Am mers apoi in downtown, am parcat la SK si am mers impreuna in Eaton Mall. Am facut shopping, ne-am plimbat, am ras, intr-un cuvant am avut fun!
Am ajuns acasa la 9PM. Si nu m-am simtit deloc obosita! A fost o zi din categoria: am facut-o si pe asta!
Totul a inceput cateva luni in urma, cand o prietena, sa ii zicem Silvia, ma suna si imi spune ca are niste probleme de sanatate si ca a incercat sistemul medical romanesc si cel canadian si ca nu si-a rezolvat nici una din probleme. Si ca acum e disperata, vrea sa incerce medicina homeopata. Ca a auzit de un medic in GTA, la care multi romani merg, si care e foarte bun si vrea sa mearga si ea.
Cum ea nu sofeaza pe highway, ma roaga sa merg cu ea, e disperata, nu mai stie ce sa faca de durere, si ca nimic nu ii aduce alinare.
Zic da din prima si ii spun sa imi trimita coordonatele cabinetului, sa sun de la servici, ca e local de acolo, si fac eu appoitmenturile pentru amandoua. Daca tot vin pana acolo, sa imi dea si mie ceva de insomnie...
Zis si facut, trimite email, sun la cabinet si fac rezervari pentru sambata ce a trecut.
Vine si ziua de sambata, ninge de la miezul noptii pana aproape de pranz, dar ne hotaram sa plecam...
Mai de vorba, mai muzica, mai lalaiala, ajungem la locul cu pricina exact la timp. Gasim cu greu loc de parcare. Intram in mall si nu gasim cabinetul. Intrebam un security guy, care habar n-are unde e, dar dragut, ne indruma spre un herbal shop care ne indruma mai departe spre alta cladire. Ajungem acolo si avem alta surpriza: la parterul mall-ul radio china-canada transmitea! muzica chinezeasca, canta un nene cu atata jale...
Ajungem la cabinetul/herbal shop al lui nenea Fuji Tan. Intra prima Silvia si dupa 10 min iese, si cumpara un morman de buline recomandate de nenea ala.
Intru si eu:
-ma pune sa asez mainile pe o pernita. Incepe sa le studieze (acu manichiura nu era facuta, cand am avut eu unghiile facute? pusesem benzina in K, deci nu prea curate) si se uita, se uita.
-acu nu uitati ca eu venisem la un homeopat, nu un vraci chinez!
-apoi ma pune sa urmaresc destul lui
- imi intoarce palmele cu fata in sus, si imi ia pulsul
-si apoi incepe:
Ai dureri de cap!
(stai sa vezi ca o nimereste, cu iritis-ul meu, durerile de cap is normale)
De la stres ai dureri de cap!
(ai facut-o lata, care nu e stresat?)
Ai un chist la ovare! Cand ai facut ultrasound?
Nu de mult si nu am nici un chist, mi-am facut si papanicolau, si toate controalele si sunt OK
(nu i-a convenit)
Ai probleme cu tiroida!
Nu, nu am. Inainte de a slabi, dr meu a tinut sa faca toate analizele de tiroida, ca sa stiu daca are rost sa ma apuc de slabit, sa nu cumva sa ma ingras de la tiroida.
Ai hemoroizi!
Nu am!
Nu ai probleme cu inima, nu ai probeme plamanii, nu ai probleme cu ficatul, nu ai probleme cu fierea!
Stop, zic, nu am probleme. Pentru ca nu am fiere! Am scos-o!
A, inainte de asta erai constipata, balonata si te durea capul!
Da, dar tocmai de asta m-am operat! E textbook!
Ai o durere de la spate pana la picior!
Nu, nu am.
Te dor rinichii!
Fac infectii urinare, dar nu ajung la rinichi, de mult nu mai fac infectii renale. Deci nu!
Ah, dar rinichii tai nu lucreaza cum trebuie si o sa intri la menopauza f repede!
Mai, ce spui tu acolo?
S-a infuriat si mi-a scris pe hartie ca sunt sanatoasa si nu imi da tratament. Si sa platesc consultatia si gata!
Am platit consultatia, dar m-a bufnit rasul rau de tot, m-am intors spre el si i-am zis: chiar n-ai vazut cearcanele de la ochii mei? am insomnie! Chiar nu ai vazut ca am un ochi rosu? am iritis! Nu ai simtit ca am tensiune mare?
Si dai ras...
De acolo am plecat si am luat masa la un restaurant thai. Silvia a inceput sa planga: pai ea a dat un pumn de bani, e chiar un sarlatan? Pai sarlatan ne sarlatan, pe tine te-a nimerit ca a vazut cicatricile de la operatii. Si ti-a dat tratamentul de rigoare. Asa ca sa nu iti para rau!
Am mers apoi in downtown, am parcat la SK si am mers impreuna in Eaton Mall. Am facut shopping, ne-am plimbat, am ras, intr-un cuvant am avut fun!
Am ajuns acasa la 9PM. Si nu m-am simtit deloc obosita! A fost o zi din categoria: am facut-o si pe asta!
Tuesday, January 25, 2011
Descretim fruntile
Stiu ca a circulat pe email, dar e nemuritoare, e un evergreen al povestilor haioase!
Enjoy!
This is probably the funniest first date story ever, first date or not!!! We have all had bad dates but this takes the cake.
Jay Leno went into the audience to find the most embarrassing first date that a woman ever had. The winner described her worst first date experience.
There was absolutely no question as to why her tale took the prize!
She said it was midwinter...Snowing and quite cold... And the guy had taken her skiing in the mountains outside Salt Lake City , Utah . It was a day trip (no overnight). They were strangers, after all, and had never met before.
The outing was fun but relatively uneventful until they were headed home late that afternoon.
They were driving back down the mountain, when she gradually began to realize that she should not have had that extra latte. They were about an hour away from anywhere with a rest room and in the middle of nowhere! Her companion suggested she try to hold it, which she did for awhile. Unfortunately, because of the heavy snow and slow going, there came a point where she told him that he had better stop and let her go beside the road, or it would be the front seat of his car.
They stopped and she quickly crawled out beside the car, yanked her pants down and started. In the deep snow she didn't have good footing, so she let her butt rest against the rear fender to steady herself.
Her companion stood on the side of the car watching for traffic and indeed was a real gentleman and refrained from peeking. All she could think about was the relief she felt despite the rather embarrassing nature of the situation.
Upon finishing however, she soon became aware of another sensation. As she bent to pull up her pants, the young lady discovered her buttocks were firmly glued against the car's fender. Thoughts of tongues frozen to poles immediately came to mind as she attempted to disengage her flesh from the icy metal. It was quickly apparent that she had a brand new problem, due to the extreme cold.
Horrified by her plight and yet aware of the humor of the moment, she answered her date's concerns about' what is taking so long' with a reply that indeed, she was 'freezing her butt off' and in need of some assistance! He came around the car as she tried to cover herself with her sweater and then, as she looked imploringly into his eyes, he burst out laughing. She too, got the giggles and when they finally managed to compose themselves, they assessed her dilemma.
Obviously, as hysterical as the situation was, they also were faced with a real problem. Both agreed it would take something hot to free her chilly cheeks from the grip of the icy metal! Thinking about what had gotten her into the predicament in the first place, both quickly realized that there was only one way to get her free.
So, as she looked the other way, her first-time date proceeded to unzip his pants and pee her butt off the fender.
As the audience screamed in laughter, she took the Tonight Show prize hands down.
Or perhaps that should be 'pants down. ' And you thought your first date was embarrassing.
Jay Leno's comment...'This gives a whole new meaning to being pissed off.'
Oh, and how did the first date turn out? He became her husband and was sitting next to her on the Leno show.
Enjoy!
This is probably the funniest first date story ever, first date or not!!! We have all had bad dates but this takes the cake.
Jay Leno went into the audience to find the most embarrassing first date that a woman ever had. The winner described her worst first date experience.
There was absolutely no question as to why her tale took the prize!
She said it was midwinter...Snowing and quite cold... And the guy had taken her skiing in the mountains outside Salt Lake City , Utah . It was a day trip (no overnight). They were strangers, after all, and had never met before.
The outing was fun but relatively uneventful until they were headed home late that afternoon.
They were driving back down the mountain, when she gradually began to realize that she should not have had that extra latte. They were about an hour away from anywhere with a rest room and in the middle of nowhere! Her companion suggested she try to hold it, which she did for awhile. Unfortunately, because of the heavy snow and slow going, there came a point where she told him that he had better stop and let her go beside the road, or it would be the front seat of his car.
They stopped and she quickly crawled out beside the car, yanked her pants down and started. In the deep snow she didn't have good footing, so she let her butt rest against the rear fender to steady herself.
Her companion stood on the side of the car watching for traffic and indeed was a real gentleman and refrained from peeking. All she could think about was the relief she felt despite the rather embarrassing nature of the situation.
Upon finishing however, she soon became aware of another sensation. As she bent to pull up her pants, the young lady discovered her buttocks were firmly glued against the car's fender. Thoughts of tongues frozen to poles immediately came to mind as she attempted to disengage her flesh from the icy metal. It was quickly apparent that she had a brand new problem, due to the extreme cold.
Horrified by her plight and yet aware of the humor of the moment, she answered her date's concerns about' what is taking so long' with a reply that indeed, she was 'freezing her butt off' and in need of some assistance! He came around the car as she tried to cover herself with her sweater and then, as she looked imploringly into his eyes, he burst out laughing. She too, got the giggles and when they finally managed to compose themselves, they assessed her dilemma.
Obviously, as hysterical as the situation was, they also were faced with a real problem. Both agreed it would take something hot to free her chilly cheeks from the grip of the icy metal! Thinking about what had gotten her into the predicament in the first place, both quickly realized that there was only one way to get her free.
So, as she looked the other way, her first-time date proceeded to unzip his pants and pee her butt off the fender.
As the audience screamed in laughter, she took the Tonight Show prize hands down.
Or perhaps that should be 'pants down. ' And you thought your first date was embarrassing.
Jay Leno's comment...'This gives a whole new meaning to being pissed off.'
Oh, and how did the first date turn out? He became her husband and was sitting next to her on the Leno show.
Sunday, January 23, 2011
Am facut-o si pe asta!
Adica am ajuns la urgente in Toronto.
De vreo 10 zile ma durea un pic ochiul stang la atingere. Apoi intr-o joi dimineata m-am trezit cu ochiul rosu. Am sunat optometrista care m-a vazut imediat ( la noi in K) si care a decretat ca nu stie de la ce e, nu e pink eye si sa imi pun niste picaturi in ochi, clare, si sa vedem ce si cum. Pus picaturi, ochiul tot dureros, dar cumva spre seara arata mai bine. Asa ca nu mi-am facut griji si doar am trimis cate un email dr in care raportam starea de rosu a ochiului.
OK, numai ca joi care abia a trecut ma trezesc iar cu ochiul total rosu, si cu dureri de cap insuportabile. Cumva sofez si ajung la statia de autobuz, apoi ochii inchisi pana la Toronto.
La munci, hell on Earth. Catering-ul o facuse de oaie, cursantii aia de prin toata Canada si USA buimaci fara mic dejun, iar eu trebuia sa salvez onoarea! Acu, intre noi fie vorba, indivizii astia primisera carduri la Tim's sa se duca sa isi ia ce vor, sa faca miscare in pauze si nu stiu cum, nu le placea ca trebuiau sa mearga in spital la Tim's!!! Adica muieti-s posmagii???
Dar durerea nu ma lasa, ochii nu ii puteam tine deschisi, asa ca mi-am anuntat sefa si o colega ca ma duc la noi in spital la Occ Health.
Deci, tanti nurse de acolo nu avea nici o idee. Sa ma duc acasa! Hello! pai si acasa ce fac? pai te duci la doctor? pai tanti, sunt intr-un spital, ce-i drept de pediatrie, afiliat la UHN, adica in retea cu alte n spitale canadiene. Nu pot merge la urgente? a, da! zice ea intr-o sclipire de geniu! Ori la Mount Sinai, ori la Toronto General! Duh!
Cum nu stiam unde e Emerg la Mount Sinai (spitalul e peste drum de SickKids) am ales sa merg la Toronto General, care e lipit, oh well, langa SK. Si stiam si unde sunt urgentele, nu ca as fi avut nevoie prior, dar e langa Food Court unde e un Burger Hero , ah, ce vremuri!
La birou inhalasem 2 aspirine, plus aerul rece...parca nu e dracu asa de...rosu! sa ma mai duc??
Si ma duc, cu inima in gat la urgente.
Prima data sa ma vada triaj nurse. O tanti neagra, mare cat un dulap cu 2 usi si jumate, si cu niste unghii de vultur, cu care abia tasta! Imi face un semn catre tabelul de completat si dupa 5 min ma ia. Ii explic ce si cum, imi ia tensiunea, 14 cu 9, temperatura, si ma iscodeste, abia tastand din cauza ghearelor!
Apoi imi zice ca trebuie sa ma duc la registratura! OK, ma duc acolo, si tanti aia, nu avea pe nimeni acolo, ca client ci vreo 3 colege cu care avea de povestit de tatuaju lui fica-sa! Si stai si te uita pe perete, ca tanti acu dezbatea ca unde tre sa fie tatuajul sa intre in categoria trump stamp!
Ok, se indura sa ma intrebe si pe mine de una alta, ma refer la acte si apoi ma trimite la fast triaj (ori ceva in genul asta). Imi zic, stai sa vezi ca acu o sa mearga treburile rapid! Nu? ca doar e fast in denumire! Ti-ai gasit!
Deci eu cu ochi bulit, ma asez in sala de asteptare pentru departamentul respectiv, si citesc o revista de moda cap coasa (big grin). Apare o studenta:
se prezinta si imi zice ca imi va face un control preliminar. Ma descoase de toate celea, si apoi incearca sa imi faca un control cu aparatele alea ale lor. Habar n-avea sa il foloseasca, dar nu ma irit, stiu ca e spital universitar si ca ei sunt acolo sa invete. Face ea un control cum poate, imi controleaza si acuratetea vizuala 20/20, ha! ochi bulit pe naiba!
Si ma trimite iar in sala de asteptare. Si apoi pace pentru vreo 15 min. Cum nu ma mai durea nimic (stiti sindromul asta? te doare maseaua pana intri pe usa cabinetului la dentist?) ma decid ca daca pana la ora 10 nu ma baga nimeni in seama, sa plec!
Eh, inainte de 10 apare studenta si cu rezidentu/profu de garda. Imi face si ala control, ma ia si ala la intrebari, suport aparatu lui peste de 2 ori ca sa invete si studenta sa recunoasca nenorocirea ce s-a abatut asupra mea....si aud verdictul: iristis! Pai si ce e asta? o inflamatie/ infectia a irisului si am nevoie sa ma vada in specialist in domeniu. Care specialist nu e la Toronto General ci e la Toronto Western. Eu vreau acasa, declar exasperata, in schimb doctorul ma convinge ca nu e de joaca si ca au autobuz intre cele 2 spitale, gratis, si sigur am sa ma descurc. Ca daca nu ma duc pe picioarele mele, ma leaga de un crash cart si ma trimite cu ambulanta. Sa aleg cum vreau sa ajung acolo!
Ok, deci imi da o tanti de acolo sa ma duca la autobuz!
Incerc sa sun acasa, V nu raspunde pe celular, sun pe fix, suna ocupat, oh well, sun la servici si le zic cum continua aventura mea.
Ma sui in blue shuttle si hai la Western Toronto.
Acolo nimeresc clinica unde trebuia sa ma prezint dar sa fac infarct cand vad ca sala de asteptare e plina. Ma gandesc ca eu fiind urgenta si fiind si angajat la SK o sa am ceva prioritate. Ti-ai gasit!
Prima data, restul de documente nu fusesera faxate de la Toronto General. Tanti de la receptie pune mana pe telefon si da-i porcaiala cu Toronto General. Apoi clinica respectiva are 2 doctori, unu f ocupat, cu coada mare de asteptare, si inca unu fluturand de muste! guess where I end up? Dap, la nenea ocupatu!
Sa zic ca nu am apucat sa mananc mic dejun? nu ceai, nu nimica?
e 11 si rabdarea mea e la limita. Decid sa imi fac programare si ma duc cu curaj la cealalta sectie de nurse, care manevrau dosarele impricinatilor din lista! Tanti se uita la mine de sus in jos, nu este impresionata de badge-ul meu de SK, si ma anunta usor iritat ca daca vreau programare, ei programeaza pentru iulie. Ce-mi doreste inimioara?
Resemnata ma asez inapoi pe un scaun si apare o doamna in varsta.
Are chef de vorba, iar eu am chef de ceva de mancare, nu se lovesc chefurile noastre, nu?
Dar ceva in vocea ei ma face sa trec peste tot discomfortul pe care incep sa il simt acut, si ma intorc spre ea si intru in dialog!
Si am parte de un sfert de ora atat de placut...doamna imi povesteste ca e de origine poloneza, evreica, ca sotul i-a murit cu 24 de ani in urma, ca de 15 ani traieste cu un domn roman, acum in varsta de 92 de ani, care din pacate e internat la un camin, pentru ca a dezvoltat Alzheimer. Ea are 82. Ma uita la ea si mai mult de 75 nu-i dau. O complimentez si ea roseste usor si zice: Darling, sa iti zic un secret pe care nici copii mei nu il stiu! La 65 de ani m-am dus si am facut facelift!
Imi pica falca de admiratie si continui dialogul: despre copii, despre religii, (ea evreica, discutam de rai si viata after, o intreb daca crede, imi zice ca acum nu stie nici ea ce crede, ca este deranjata de extremismul oricarei religii), despre soti si utilitatea lor pe langa casa omului, despre afectiunea mea...
Si simt un regret cand doctorul o cheama la consult. Ma cheama si pe mine imediat dupa ea, ne intersectam pe culoar, ea plecand, eu intrand...Ma imbratiseaza si imi spune ca sunt frumoasa, inteligenta si am simtul umorului! Imi multumeste pentru timpul petrecut cu ea in sala de asteptare! (eh, nu credeti tot ce zicea, varsta inaintata, ochelari expirati...)
Prind aripi si intru in cabinet, vine si dr, ma consulta, imi da un morman de picaturi de pus in ochi... imi explica ce si cum, si imi zice ca trebuie sa ma vada intr-o saptamana!
Fac din nou appoitment, joi la 11 si jumate, si ma intorc cu blue shuttle la munci, inainte trec pe la farmacie si las reteta la lucrat!
La munci, toti pe varfuri, ingrijorati rau de tot! E ora 1 PM, dar eu sunt senina, flamanda mumifiata, dar multumita ca am tratament. Raspund la intrebari si linistesc pe toata lumea. Toti suparati ca nu m-au insotit, ca m-au lasat singura. Ii calmez si ma duc sa vad tona de emailuri din inbox!
Imi dau lacrimile cand gasesc pe birou o cutie cu mancare aburinda de la Jessica, patroana restaurantului de la parter. Aflase si ea ca-s besmetica pe la ER si s-a gandit ca am nevoie de comfort food. La 3 baga capul pe usa Jeff, sotul ei, cu o cookie calda, sa vada daca sunt ok, si daca am nevoie de ajutor ori o vorba buna!
Of, ce oameni cu inima mare! Ce am facut sa ii merit?
Trece timpul, si am parte de un drum spre casa f relaxant, comfortabil, si cu atentie mare. Apoi acasa incep tratamentul, si acum raportez ca roseata a disparut, doar un usor discomfort mai simt la schimbarile de lumina, dar e nimic pe langa ce fusese!
Inchei aici polologhia, ma duc sa imi pun picaturi in ochi, dar nu inainte de a va ura SANATATE!
De vreo 10 zile ma durea un pic ochiul stang la atingere. Apoi intr-o joi dimineata m-am trezit cu ochiul rosu. Am sunat optometrista care m-a vazut imediat ( la noi in K) si care a decretat ca nu stie de la ce e, nu e pink eye si sa imi pun niste picaturi in ochi, clare, si sa vedem ce si cum. Pus picaturi, ochiul tot dureros, dar cumva spre seara arata mai bine. Asa ca nu mi-am facut griji si doar am trimis cate un email dr in care raportam starea de rosu a ochiului.
OK, numai ca joi care abia a trecut ma trezesc iar cu ochiul total rosu, si cu dureri de cap insuportabile. Cumva sofez si ajung la statia de autobuz, apoi ochii inchisi pana la Toronto.
La munci, hell on Earth. Catering-ul o facuse de oaie, cursantii aia de prin toata Canada si USA buimaci fara mic dejun, iar eu trebuia sa salvez onoarea! Acu, intre noi fie vorba, indivizii astia primisera carduri la Tim's sa se duca sa isi ia ce vor, sa faca miscare in pauze si nu stiu cum, nu le placea ca trebuiau sa mearga in spital la Tim's!!! Adica muieti-s posmagii???
Dar durerea nu ma lasa, ochii nu ii puteam tine deschisi, asa ca mi-am anuntat sefa si o colega ca ma duc la noi in spital la Occ Health.
Deci, tanti nurse de acolo nu avea nici o idee. Sa ma duc acasa! Hello! pai si acasa ce fac? pai te duci la doctor? pai tanti, sunt intr-un spital, ce-i drept de pediatrie, afiliat la UHN, adica in retea cu alte n spitale canadiene. Nu pot merge la urgente? a, da! zice ea intr-o sclipire de geniu! Ori la Mount Sinai, ori la Toronto General! Duh!
Cum nu stiam unde e Emerg la Mount Sinai (spitalul e peste drum de SickKids) am ales sa merg la Toronto General, care e lipit, oh well, langa SK. Si stiam si unde sunt urgentele, nu ca as fi avut nevoie prior, dar e langa Food Court unde e un Burger Hero , ah, ce vremuri!
La birou inhalasem 2 aspirine, plus aerul rece...parca nu e dracu asa de...rosu! sa ma mai duc??
Si ma duc, cu inima in gat la urgente.
Prima data sa ma vada triaj nurse. O tanti neagra, mare cat un dulap cu 2 usi si jumate, si cu niste unghii de vultur, cu care abia tasta! Imi face un semn catre tabelul de completat si dupa 5 min ma ia. Ii explic ce si cum, imi ia tensiunea, 14 cu 9, temperatura, si ma iscodeste, abia tastand din cauza ghearelor!
Apoi imi zice ca trebuie sa ma duc la registratura! OK, ma duc acolo, si tanti aia, nu avea pe nimeni acolo, ca client ci vreo 3 colege cu care avea de povestit de tatuaju lui fica-sa! Si stai si te uita pe perete, ca tanti acu dezbatea ca unde tre sa fie tatuajul sa intre in categoria trump stamp!
Ok, se indura sa ma intrebe si pe mine de una alta, ma refer la acte si apoi ma trimite la fast triaj (ori ceva in genul asta). Imi zic, stai sa vezi ca acu o sa mearga treburile rapid! Nu? ca doar e fast in denumire! Ti-ai gasit!
Deci eu cu ochi bulit, ma asez in sala de asteptare pentru departamentul respectiv, si citesc o revista de moda cap coasa (big grin). Apare o studenta:
se prezinta si imi zice ca imi va face un control preliminar. Ma descoase de toate celea, si apoi incearca sa imi faca un control cu aparatele alea ale lor. Habar n-avea sa il foloseasca, dar nu ma irit, stiu ca e spital universitar si ca ei sunt acolo sa invete. Face ea un control cum poate, imi controleaza si acuratetea vizuala 20/20, ha! ochi bulit pe naiba!
Si ma trimite iar in sala de asteptare. Si apoi pace pentru vreo 15 min. Cum nu ma mai durea nimic (stiti sindromul asta? te doare maseaua pana intri pe usa cabinetului la dentist?) ma decid ca daca pana la ora 10 nu ma baga nimeni in seama, sa plec!
Eh, inainte de 10 apare studenta si cu rezidentu/profu de garda. Imi face si ala control, ma ia si ala la intrebari, suport aparatu lui peste de 2 ori ca sa invete si studenta sa recunoasca nenorocirea ce s-a abatut asupra mea....si aud verdictul: iristis! Pai si ce e asta? o inflamatie/ infectia a irisului si am nevoie sa ma vada in specialist in domeniu. Care specialist nu e la Toronto General ci e la Toronto Western. Eu vreau acasa, declar exasperata, in schimb doctorul ma convinge ca nu e de joaca si ca au autobuz intre cele 2 spitale, gratis, si sigur am sa ma descurc. Ca daca nu ma duc pe picioarele mele, ma leaga de un crash cart si ma trimite cu ambulanta. Sa aleg cum vreau sa ajung acolo!
Ok, deci imi da o tanti de acolo sa ma duca la autobuz!
Incerc sa sun acasa, V nu raspunde pe celular, sun pe fix, suna ocupat, oh well, sun la servici si le zic cum continua aventura mea.
Ma sui in blue shuttle si hai la Western Toronto.
Acolo nimeresc clinica unde trebuia sa ma prezint dar sa fac infarct cand vad ca sala de asteptare e plina. Ma gandesc ca eu fiind urgenta si fiind si angajat la SK o sa am ceva prioritate. Ti-ai gasit!
Prima data, restul de documente nu fusesera faxate de la Toronto General. Tanti de la receptie pune mana pe telefon si da-i porcaiala cu Toronto General. Apoi clinica respectiva are 2 doctori, unu f ocupat, cu coada mare de asteptare, si inca unu fluturand de muste! guess where I end up? Dap, la nenea ocupatu!
Sa zic ca nu am apucat sa mananc mic dejun? nu ceai, nu nimica?
e 11 si rabdarea mea e la limita. Decid sa imi fac programare si ma duc cu curaj la cealalta sectie de nurse, care manevrau dosarele impricinatilor din lista! Tanti se uita la mine de sus in jos, nu este impresionata de badge-ul meu de SK, si ma anunta usor iritat ca daca vreau programare, ei programeaza pentru iulie. Ce-mi doreste inimioara?
Resemnata ma asez inapoi pe un scaun si apare o doamna in varsta.
Are chef de vorba, iar eu am chef de ceva de mancare, nu se lovesc chefurile noastre, nu?
Dar ceva in vocea ei ma face sa trec peste tot discomfortul pe care incep sa il simt acut, si ma intorc spre ea si intru in dialog!
Si am parte de un sfert de ora atat de placut...doamna imi povesteste ca e de origine poloneza, evreica, ca sotul i-a murit cu 24 de ani in urma, ca de 15 ani traieste cu un domn roman, acum in varsta de 92 de ani, care din pacate e internat la un camin, pentru ca a dezvoltat Alzheimer. Ea are 82. Ma uita la ea si mai mult de 75 nu-i dau. O complimentez si ea roseste usor si zice: Darling, sa iti zic un secret pe care nici copii mei nu il stiu! La 65 de ani m-am dus si am facut facelift!
Imi pica falca de admiratie si continui dialogul: despre copii, despre religii, (ea evreica, discutam de rai si viata after, o intreb daca crede, imi zice ca acum nu stie nici ea ce crede, ca este deranjata de extremismul oricarei religii), despre soti si utilitatea lor pe langa casa omului, despre afectiunea mea...
Si simt un regret cand doctorul o cheama la consult. Ma cheama si pe mine imediat dupa ea, ne intersectam pe culoar, ea plecand, eu intrand...Ma imbratiseaza si imi spune ca sunt frumoasa, inteligenta si am simtul umorului! Imi multumeste pentru timpul petrecut cu ea in sala de asteptare! (eh, nu credeti tot ce zicea, varsta inaintata, ochelari expirati...)
Prind aripi si intru in cabinet, vine si dr, ma consulta, imi da un morman de picaturi de pus in ochi... imi explica ce si cum, si imi zice ca trebuie sa ma vada intr-o saptamana!
Fac din nou appoitment, joi la 11 si jumate, si ma intorc cu blue shuttle la munci, inainte trec pe la farmacie si las reteta la lucrat!
La munci, toti pe varfuri, ingrijorati rau de tot! E ora 1 PM, dar eu sunt senina, flamanda mumifiata, dar multumita ca am tratament. Raspund la intrebari si linistesc pe toata lumea. Toti suparati ca nu m-au insotit, ca m-au lasat singura. Ii calmez si ma duc sa vad tona de emailuri din inbox!
Imi dau lacrimile cand gasesc pe birou o cutie cu mancare aburinda de la Jessica, patroana restaurantului de la parter. Aflase si ea ca-s besmetica pe la ER si s-a gandit ca am nevoie de comfort food. La 3 baga capul pe usa Jeff, sotul ei, cu o cookie calda, sa vada daca sunt ok, si daca am nevoie de ajutor ori o vorba buna!
Of, ce oameni cu inima mare! Ce am facut sa ii merit?
Trece timpul, si am parte de un drum spre casa f relaxant, comfortabil, si cu atentie mare. Apoi acasa incep tratamentul, si acum raportez ca roseata a disparut, doar un usor discomfort mai simt la schimbarile de lumina, dar e nimic pe langa ce fusese!
Inchei aici polologhia, ma duc sa imi pun picaturi in ochi, dar nu inainte de a va ura SANATATE!
Monday, January 17, 2011
Verde
Asta-s eu, dimineata, cu interdictie la cafea, abia trezita din somn, 5 min inainte de a intra in office!Si toata lumea intreaba de ce sunt grumpy dimineata! Hello! abia m-a trezit din somn!
Pruncu asta al meu nu are DNA-ul meu, e up la 6 dimineata, vesel si gata de infruntat viata! Zdupuie pe scari la vale, isi pregateste micul dejun, isi face pachetul, se pregateste de scoala, si iese happy pe usa! Uh, eu abia imi tarai picioarele pe usa!
Asa ca is verde de la ceai verde, asta e singurul stimulent care am voie, nici macar decoff, si viata merge inainte!
Daca ma gandesc bine, am pe undeva si o pereche de pantofi movi, iar ochelari port la citit din vara!
Asa ca asta mi-s eu, daca aveati vreo curiozitate!
5 ani
5 ani, cu plus? cu minus? nu stiu! Sunt asa intr-o stare de nu stiu...
Azi lucrez de acasa, si s-a potrivit tare bine. Azi noapte au fost mai mult de minus 30 (cica la 1 si, la aeroport la Pearson statia meteo a intepenit), se presupune ca a coborat la -32 si un pic. Frig, frig frig! L-am dus pe Andrei cu masina la scoala si a bombanit tot drumul: ca daca ar fi luat autobuzul, chiar daca statea in statie 5 min, in autobuz e f cald. Ca afara e mai cald ca in masina mea...si tot asa! Las ca data viitoare o sa iti inghete tie behindul in statie si nu o sa imi pese!
Sofand spre casa am aruncat un ochi spre masa de liceeni ce curgea spre intrarea liceului: oi fi eu inapoiata, infrigurata? ori copkii astia is nuts? Erau fara geci si fara fes pe cap! Parintii nu-s acasa? nu-i vad? Astia nu racesc?
Vestea buna e ca maine o sa fie cald, minus 2. Deci speranta este!
si tot incerc sa vad partea buna a lucrurilor in tot ce fac ori tot ce mi se intampla. Si nu pot! O fi ceva wrong with me? Citeam ca gandurile pozitive atrag lucruri pozitive, ceva energii pozitive si tot asa. Si ca prima data trebuie sa te iubesti pe tine insuti ca apoi sa poti iubi viata si sa vezi partea buna a vietii! Eh, aici is repetenta: nu ma iubesc, nu ma plac si nu inteleg de ce oricine altcineva ar gasi ceva interesant la mine. Apoi is confuza ca nu inteleg de ce cineva cu phd gaseste dialogul cu mine suficient de interesant ca sa il continue...
Da, caut pozitivul in tot ce mi se intampla, dar intr-un mod negativ: ma duc in spital de cate ori cred ca mai rau de atat nu se poate si atunci imi revin. Vad fetele copiilor, ale parintilor...Stiu ca am mai scris in alta postare si nu as fi vrut sa ma repet daca nu ar fi moment de numarare a pozitivului si negativului din viata mea.
Apoi imi amintesc lucrurile haioase intamplate in cotidian, lucruri care poate mi-au intins un zambet pe fatza si rasuflu usurata...mai exista o speranta. Intr-o zi, in drum spre casa, un tanar a ales sa se desparta de prietena la telefon, se inselasera reciproc, nu mai era loc de intors, asa ca acum discutau lucrurile finale: ori baietasul asta, desi parea ca se aproprie cu pasi repezi de 30, nu avea maturitatea emotionala a unui adolescent: de ce l-a inselat ea pe el? dar vrei sa stii de ce te-am inselat? dar cine saruta mai bine, el ori eu? si tot asa... Toti eram pe jos de ras, ba unele din doamne incepusera sa se inroseasca la fata, una din amicele de commute si-a sunat sotul si l-a avertizat sa scoata vinul rosu sa se rasufle un pic si sa canceleze toate planurile.
Mi-am infundat ipodul in urechi si m-am delectat cu Hachiturian...
Cum poti sa vezi pozitivul doar de dragul pozitivului? si nu in comparatie cu negativul? si nu "se poate si mai rau"?
Azi lucrez de acasa, si s-a potrivit tare bine. Azi noapte au fost mai mult de minus 30 (cica la 1 si, la aeroport la Pearson statia meteo a intepenit), se presupune ca a coborat la -32 si un pic. Frig, frig frig! L-am dus pe Andrei cu masina la scoala si a bombanit tot drumul: ca daca ar fi luat autobuzul, chiar daca statea in statie 5 min, in autobuz e f cald. Ca afara e mai cald ca in masina mea...si tot asa! Las ca data viitoare o sa iti inghete tie behindul in statie si nu o sa imi pese!
Sofand spre casa am aruncat un ochi spre masa de liceeni ce curgea spre intrarea liceului: oi fi eu inapoiata, infrigurata? ori copkii astia is nuts? Erau fara geci si fara fes pe cap! Parintii nu-s acasa? nu-i vad? Astia nu racesc?
Vestea buna e ca maine o sa fie cald, minus 2. Deci speranta este!
si tot incerc sa vad partea buna a lucrurilor in tot ce fac ori tot ce mi se intampla. Si nu pot! O fi ceva wrong with me? Citeam ca gandurile pozitive atrag lucruri pozitive, ceva energii pozitive si tot asa. Si ca prima data trebuie sa te iubesti pe tine insuti ca apoi sa poti iubi viata si sa vezi partea buna a vietii! Eh, aici is repetenta: nu ma iubesc, nu ma plac si nu inteleg de ce oricine altcineva ar gasi ceva interesant la mine. Apoi is confuza ca nu inteleg de ce cineva cu phd gaseste dialogul cu mine suficient de interesant ca sa il continue...
Da, caut pozitivul in tot ce mi se intampla, dar intr-un mod negativ: ma duc in spital de cate ori cred ca mai rau de atat nu se poate si atunci imi revin. Vad fetele copiilor, ale parintilor...Stiu ca am mai scris in alta postare si nu as fi vrut sa ma repet daca nu ar fi moment de numarare a pozitivului si negativului din viata mea.
Apoi imi amintesc lucrurile haioase intamplate in cotidian, lucruri care poate mi-au intins un zambet pe fatza si rasuflu usurata...mai exista o speranta. Intr-o zi, in drum spre casa, un tanar a ales sa se desparta de prietena la telefon, se inselasera reciproc, nu mai era loc de intors, asa ca acum discutau lucrurile finale: ori baietasul asta, desi parea ca se aproprie cu pasi repezi de 30, nu avea maturitatea emotionala a unui adolescent: de ce l-a inselat ea pe el? dar vrei sa stii de ce te-am inselat? dar cine saruta mai bine, el ori eu? si tot asa... Toti eram pe jos de ras, ba unele din doamne incepusera sa se inroseasca la fata, una din amicele de commute si-a sunat sotul si l-a avertizat sa scoata vinul rosu sa se rasufle un pic si sa canceleze toate planurile.
Mi-am infundat ipodul in urechi si m-am delectat cu Hachiturian...
Cum poti sa vezi pozitivul doar de dragul pozitivului? si nu in comparatie cu negativul? si nu "se poate si mai rau"?
Subscribe to:
Posts (Atom)