Thursday, December 11, 2008

Jurnal de commuter (navetist)

Incerc sa scriu despre viata mea ciudata de om care in fiecare dimineata la 6:05 se urca in busul de Toronto.
Aceeasi trupa de ciudati in fieacare dimineata asteapta autobuzul de la 6:00, cu mici variatiuni. Sunt oameni scuturati, (busul opreste numai in downtown), oameni care ca si mine vor sa munceasca in Toronto, sa profite de salariile de aici, dar sa traiasca "la tara" in liniste, spatiu si pace.
Soferii se schimba rar, incepi sa le cunosti obiceiurile, punctualitatea. Unii sunt mai agresivi in sofat (astia imi plac) altii sunt ca si turistii, cedeaza trecere la tot ce misca, parca admira peisajul...
Prima ciudatenie: o doamna cam plinutza, inalta, care la minus 10 grade e in adidasi si fusta, fara sosete, dres, nimiv, cu o jantilica pe ea de primavara....eu nu am spatiu sa descriu cate am pe mine si tot dardaii
A, si pentru ca e cel mai aglomerat, trebuie sa stam la rand, ca e posibil sa fie nevoie de al doilea autobuz, ceea ce e o mare pacoste, pentru ca afara sunt deja cu minus 2 digits

revin

Wednesday, October 29, 2008

2008

Urasc si iubesc anul asta: 2008
Il iubesc pentru ca mi-am luat casa
Il urasc pentru ca ne-au gresit suma de mortgage si a trebuit sa dam jos o gramadenie de bani
il iubesc pentru ca am avut un contract bestial la universitate
il urasc pentru ca a trebuit sa imi caut altceva, pentru ca in cercetare fiind, nu aveau inca nici o veste despre bugetul pe urmatorii 5 ani
il iubesc pentru ca mi-am gasit job permanent la Toronto
il urasc pentru ca fac naveta
il iubesc pentru ca imi iubesc jobul
il urasc pentru ca a venit iarna devreme
il iubesc pentru ca Victor si-a gasit job permanent
il urasc pentru ca Victor a ramas fara job din cauza economiei in plonjon si e iarasi pe contracte cu agentia
il iubesc pentru ca Andrei a schimbat scoala si se simte f bine
il urasc pentru ca lui Andrei ii e frica de ganganiile din gradina
il iubesc pentru ca ....asa e viata mea, o furtuna continua

Wednesday, August 27, 2008

jurnal

jurnal de mutare (ma rog, puteti face schimbarile de rigoare)
luni, ultima saptamana de vietuire la apartament:closing day-ul e joi, ar trebui cu cateva zile inainte sa semnam actele. Azi e luni, vineri a sunat de la avocat sa ne intalnim miercuri, da nu stia tanti aia cat de gras trebuie sa fie cecul cu avansul si nici cat trebuie sa fie cecul cu onorariul avocatului si alte taxe....las ca mai suna ea.ieri am fost la Staples sa aducem acasa biroul lui andrei, si am uitat: am luat rechizitele de scoala. ajunsi acasa, dupa ore bune mi-am amintit de fapt ce trebuia sa facem noi la Staples asa ca am urlat la sos, care nauc m-a urmat la magazin, am luat biroul copilului si l-am depozitat in garaj la fratele sosuluinu gasim mobila de terasa, astia se pregatesc aici de iarna...nici vorba de mobila de terasa la preturi decente...maine seara mergem sa face inspectia finala la casa, in principiu stiu ca tanti a schimbat tot ce am cerut sa fie schimbat...poate imi aduc aminte sa ma uit acu la culorile din bai, ca poate am timp sa dau o fuga prin malluri sa imi iau seturile pentru baie (cand oare?)


Marti
Toata seara de ieri am petrecut-o in telefon...Cand am fost prin mall sambata Victor a insistat sa cumparam un telefon nou, ca cel existent se descarca repede bateria. am zis pas, mai asteptam, ne descurcam cu asta pe care il avem...mare greseala!ieri a trebuit sa fac asigurare la casa, am sunat compania cu care avem si asigurarea la masina si ...da-i chin. Cand imi era lumea mai draga mi se descarca telefonul. Asa am tinut-o intr-un dans...abia la 9 am fost in stare sa inchei asigurarea...Nu ca n-as fi facut-o mai repede, dar de cate ori puneam telefonul la incarcat, suna cineva...asa ca am repezit aseara pe toata lumea, plus ca a trebuit sa aud si pe victor zicand: ti-am zis eu sa....Casa e cu fundul in sus...cutii, pachete, hartii. Sefu trebuie sa ma suporte vreo 2 saptamani in blugi, chiar daca sunt noi si sunt cool and hip, na zic eu, tot blugi sunt si nu se cade a fi purtati decat vinerea la servici...


miercuri
ieri mare belea cu banca, ne-au gresit suma de mortgage, normal cau au pus-o mai mica si a trebuit sa mai dam jos 5000 de dolari afara de cei 20 de mii si, pe care trebuia sa ii dam. Am luat borkerul la scandal, ea a luat banca, scandal mare. Acu, noi banii ii avem, dar asa ce ma irita ca au fost neglijenti azi, mergem la pranz sa semnam actele. Aseara ar fi trebuit sa facem ultima inspectie, pe care nu am facut-o ca poloneza noastra nu a fost disponibila...asa ca diseara la 8 imi vad casa goala, maine am cheile, yupiii, si apoi incepe dansultrebuie sa zis: palaria jos in fata sosului, intentionat l-am lasat pe el sa preia operatiunea mutarea. Inca de luni s-a mobilizat exemplar, si am gasit f multe chestii rezolvate. Hm, stiu eu de ce il iubesc pe ametitul asta, se trezeste exact la timp, cand ai nevoie de el!

am semnat actele, am avut asa emotii!

Wednesday, July 9, 2008

Iulie

Au trecut atatea luni de cand nu am mai scris, sunt de belea...
multe s-au intamplat...
victor tot cu contracte de la agentii, economia in Ontario e in plonjon direct, mama lor de americani, parlil-as pe Bush si sr si jr, primul de ce l-a facut pe al doilea!!!!

eu am mai prins un contract si acum am norma intreaga
avem si musafir din Romania, fata nasilor, Ilinca, o dulceata de copil, curioasa, isteata, ne e tare draga!

ne-am luat casa, la sf lui august de mutam, deja nu mai avem rabdare. am reusit sa ii luam pat lui andrei in camera, sa nu mai doarma pe futon. Ne-am luat si tv plasma, mare, 42 de inci, Panasonic, super, suntem de nedeslipit de pe sofa seara de seara.
am inceput si sa mai slabesc un pic, copilul asta ma taraste la tenis sambata si duminica dimineata la 7. Bat si eu mingea, ce sa fac, ba mai mult, ne-am luat si rachete: wilson si head.

ar fi multe de spus, dar eu iar sunt intr-o dispozitie de adancuri, astept un rezultat de la un interviu, asteptarea ma omoara, deja ma pregatesc mintal ca nu l-am luat, ca prea mult le ia sa ma anunte de rezultat!

am avut un cosmar: a trecut vara si nu am facut plaja. La naiba ca e cam adevarat, adica nu prea avem timp de mers la plaja si zacut pe plaja! am fost duminica la Bingemans, un pumn de bani, nu mi-a placut, copiii s-au distrat de minune, parcul e orientat spre copii, pentru adulti piscina era nu f mare si plina tot de copii!
Mi-am luat costum de baie dintr-o piesa, oficial am intrat in radul matroanelor, babatiilor, care nu-si arata suncile revarsate!

Wednesday, April 2, 2008

Primavara- In cautarea unui vis de neimplinit

Azi cred ca a fost prima zi de primavara. Soare, nu foarte cald, dar sigur cu plus. Mi-am facut miscarea de pranz si pentru prima data am inteles de ce atatia prozatori romani au fost fascinati de primavara: mirosul de reavan, de pamant care abia scapa de zapada coplesitoare, imbibat cu apa, aproape namol, iarba asta care a si dat ceva fire verzi...si soare. Mi-a lipsit soarele.

N-am mai scris de mult timp, stiu, mereu promit sa imi fac timp, chiar si acum nu am decat 10 minute. Ce s-a mai intamplat? nimic deosebit. Jobul meu cel nou e bestial, lucrez doar 3 zile, primesc cu doar 200 de cad mai putin decat la jobul precedent unde munceam toata saptamana, sunt stapana pe teritoriul meu, nu am concurenta. Imi place. Si imi place si ziua libera de marti, cand nu fac nimic (Victor are un contract de noapte, si ziua doarme bustean), ma uit la toate timpeniile de talk show-uri.
Aici am o reclamatie de facut: tocmai cand incepusem sa urmaresc si eu cu stoicism Oprah, dau astia la stiri ca Ellen e mai populara decat Oprah! Pai eu preferam Ellen, ca e mai hlizita si face cadouri frumoase audientei, dar am zis sa nu ma impotrivesc curentului si sa urmaresc Oprah. Si uite, ellen se razbuna!

si ziua libera de vineri imi place, ca pe duminica nu mai stiu ce zi e, pierd sirul!

trebuie sa slabesc, n-am mai fost la shoping de o gramada de timp, de teama ca am sa constat ca iar am crescut o marime. Asa ca fac power walking la pranz, cand sunt la servici, dau ocolul Universitatii, jumate de ora de mers in forta. As vrea sa fac si acasa asta, nu sa dau ocolul casei, ci cartierului, da cum astia cu trotuarele sunt de belea...adica nu sunt, speranta mea e sa se topeasca zzapada de pe terenul de football, sa incep sa fac ture. Promit!

Monday, January 28, 2008

40

Anul trecut in toamna V a facut 40 de ani. Cand a trecut timpul?
pentru mine arata tot de 23, chiar daca stiu ca ignor voit inceputul de chelie, burticutza care s-a instalat de pe la inceputul casniciei (cica mancarea mea e devina, nu faptul ca el e un coach potato), ridurile din jurul ochilor...ba daca ma gandesc bine, astea il fac si mai interesant!
in curand vom face 17 ani de casnicie, si sa mor eu daca inteleg cand a trecut timpul, parca ieri l-am luat de ceafa si l-am tarat in grota :)

cine avea nelamuriri asupra timpului, sa ma intrebe pe mine, nu zboara asa, una cu doua, ci zboara cu viteza supersonica, ieri avea 23 acu are 40, ieri fugeam in lume de mana amandoi, acu privim in urma, dupa 17 ani impreuna...

de ziua lui, i-am facut supriza, am facut rezervari la Medieval Times, si cine il stie pe V si pasiunea lui pentru istorie stie cat de mult i s-a potrivit! A fost lord pentru o seara, are poze drept marturie, a mancat cu mana (si repet, cine il stie pe V, stie ca asta e sacrilegiu), a fost super incantat de spectacolul din arena. Da, as merge oricand acolo, scump al naibii dar s-a meritat!
N-a stiut nimic, i-am invitat si familia fratelui, ei au tinut secretul absolut ba mai mult, m-au ajutat sa gasesc un motiv sa mergem spre Toronto. Sincer, nu stiu cand Victor a realizat surpriza, pentru ca pe drum a fost cam imbufnat ca n-a sofat, dar i-a trecut treptat, treptat...

pentru cei 17 ani nu stiu ce o sa fac, pentru ca de Craciun i-am luat bilete la Global Trotter, cred ca sa se speluieste, e vorba de meciul de baschet demonstrativ, si iar a fost o surpriza teribila pentru el, in seara de Craciun tocmai le spunea musafirilor ca si-ar dori tare mult sa vada meciul asta de baschet...

idei?

Friday, January 25, 2008

2008

2008 a inceput cat se poate de aiurea.
A inceput cu un interviu, urmat de al doilea interviu si acum asteptam rezulatul. Au trecut aprope 2 saptamani si nervii mei sunt pe bigudiuri.
Contractul se termina in curand, si am un feeling ca nu raman chiar pe drumuri, dar eu stiu daca feelingul o sa aiba dreptate de data asta?
V a ramas fara job, a fost laid off, si trebuie sa spun cu mana pe inima ca s-a purtat excelent, nu le-a purtat pica, le-a cerut referinte scrise si s-a despartit in termeni f buni.
A incercat altceva, nu i-a reusit, a mers inapoi la agentie si i-au dat un contract de minim o luna, are sanse sa ramana permanent zic eu, pentru ca pe aceiasi pozitie ei au un opening.
Andrei, el a inceput f bine, am mers la scoala la o intalnire intre mine, profii si dr psiholog care l-a evaluat in primavara. Profii au avut numai cuvinte de lauda, pe mine m-a incantat mult cand mi-au spus ca mintea lui face conectii din cele mai neobisnuite.

altceva vroiam de fapt sa scriu: cand esti jos, vezi ce prieteni ai.
reactiile lor:
unii au spus: nu va vaitati atata, las ca reusiti voi, nu se poate, cum inca nu aveti inca job?
altii: nu ne-au mai cunoscut, probabil asteapta sa ii sunam sa ii anuntam ca avem joburi din nou!
alta categorie: hei, cunosc pe cineva care cunoaste pe cineva care ne poate ajuta, hai sa dam telefoane, uite du-te acolo si aplica, fa aia, schimba aia, si tot asa...
inca nu am nici un sentiment, in afara de recunostinta pentru ultima categorie, poate cand am sa scot capul din mocirla in care ma aflu am sa reflect putin la situatie, acum nu am energie....

sa nu imi uit prietenii virtuali, care ma si ne incurajeaza total, si conteaza mult de tot!

V merge in continuare la colegiu, daca s-ar fi inventat o meserie in care sa mergi ca student la scoala toata viata, V ar fi angajatul ideal. Se simte excelent cand are de facut teme, cand are de invatat, se lauda cu notele lui, e simpatic foc! Ma bucur ca nu si-a pierdut interesul, mai ales cu toate evenimentele!

n-am scris de mult, cu toate ca sunt constienta ca scrisul e terapie curata si eu am nevoie de asta, ca de aer, ba si de o camasa de forta...n-am putut sa scriu si acum imi pare rau.