Urasc si iubesc anul asta: 2008
Il iubesc pentru ca mi-am luat casa
Il urasc pentru ca ne-au gresit suma de mortgage si a trebuit sa dam jos o gramadenie de bani
il iubesc pentru ca am avut un contract bestial la universitate
il urasc pentru ca a trebuit sa imi caut altceva, pentru ca in cercetare fiind, nu aveau inca nici o veste despre bugetul pe urmatorii 5 ani
il iubesc pentru ca mi-am gasit job permanent la Toronto
il urasc pentru ca fac naveta
il iubesc pentru ca imi iubesc jobul
il urasc pentru ca a venit iarna devreme
il iubesc pentru ca Victor si-a gasit job permanent
il urasc pentru ca Victor a ramas fara job din cauza economiei in plonjon si e iarasi pe contracte cu agentia
il iubesc pentru ca Andrei a schimbat scoala si se simte f bine
il urasc pentru ca lui Andrei ii e frica de ganganiile din gradina
il iubesc pentru ca ....asa e viata mea, o furtuna continua
Wednesday, October 29, 2008
Wednesday, August 27, 2008
jurnal
jurnal de mutare (ma rog, puteti face schimbarile de rigoare)
luni, ultima saptamana de vietuire la apartament:closing day-ul e joi, ar trebui cu cateva zile inainte sa semnam actele. Azi e luni, vineri a sunat de la avocat sa ne intalnim miercuri, da nu stia tanti aia cat de gras trebuie sa fie cecul cu avansul si nici cat trebuie sa fie cecul cu onorariul avocatului si alte taxe....las ca mai suna ea.ieri am fost la Staples sa aducem acasa biroul lui andrei, si am uitat: am luat rechizitele de scoala. ajunsi acasa, dupa ore bune mi-am amintit de fapt ce trebuia sa facem noi la Staples asa ca am urlat la sos, care nauc m-a urmat la magazin, am luat biroul copilului si l-am depozitat in garaj la fratele sosuluinu gasim mobila de terasa, astia se pregatesc aici de iarna...nici vorba de mobila de terasa la preturi decente...maine seara mergem sa face inspectia finala la casa, in principiu stiu ca tanti a schimbat tot ce am cerut sa fie schimbat...poate imi aduc aminte sa ma uit acu la culorile din bai, ca poate am timp sa dau o fuga prin malluri sa imi iau seturile pentru baie (cand oare?)
Marti
Toata seara de ieri am petrecut-o in telefon...Cand am fost prin mall sambata Victor a insistat sa cumparam un telefon nou, ca cel existent se descarca repede bateria. am zis pas, mai asteptam, ne descurcam cu asta pe care il avem...mare greseala!ieri a trebuit sa fac asigurare la casa, am sunat compania cu care avem si asigurarea la masina si ...da-i chin. Cand imi era lumea mai draga mi se descarca telefonul. Asa am tinut-o intr-un dans...abia la 9 am fost in stare sa inchei asigurarea...Nu ca n-as fi facut-o mai repede, dar de cate ori puneam telefonul la incarcat, suna cineva...asa ca am repezit aseara pe toata lumea, plus ca a trebuit sa aud si pe victor zicand: ti-am zis eu sa....Casa e cu fundul in sus...cutii, pachete, hartii. Sefu trebuie sa ma suporte vreo 2 saptamani in blugi, chiar daca sunt noi si sunt cool and hip, na zic eu, tot blugi sunt si nu se cade a fi purtati decat vinerea la servici...
miercuri
ieri mare belea cu banca, ne-au gresit suma de mortgage, normal cau au pus-o mai mica si a trebuit sa mai dam jos 5000 de dolari afara de cei 20 de mii si, pe care trebuia sa ii dam. Am luat borkerul la scandal, ea a luat banca, scandal mare. Acu, noi banii ii avem, dar asa ce ma irita ca au fost neglijenti azi, mergem la pranz sa semnam actele. Aseara ar fi trebuit sa facem ultima inspectie, pe care nu am facut-o ca poloneza noastra nu a fost disponibila...asa ca diseara la 8 imi vad casa goala, maine am cheile, yupiii, si apoi incepe dansultrebuie sa zis: palaria jos in fata sosului, intentionat l-am lasat pe el sa preia operatiunea mutarea. Inca de luni s-a mobilizat exemplar, si am gasit f multe chestii rezolvate. Hm, stiu eu de ce il iubesc pe ametitul asta, se trezeste exact la timp, cand ai nevoie de el!
am semnat actele, am avut asa emotii!
luni, ultima saptamana de vietuire la apartament:closing day-ul e joi, ar trebui cu cateva zile inainte sa semnam actele. Azi e luni, vineri a sunat de la avocat sa ne intalnim miercuri, da nu stia tanti aia cat de gras trebuie sa fie cecul cu avansul si nici cat trebuie sa fie cecul cu onorariul avocatului si alte taxe....las ca mai suna ea.ieri am fost la Staples sa aducem acasa biroul lui andrei, si am uitat: am luat rechizitele de scoala. ajunsi acasa, dupa ore bune mi-am amintit de fapt ce trebuia sa facem noi la Staples asa ca am urlat la sos, care nauc m-a urmat la magazin, am luat biroul copilului si l-am depozitat in garaj la fratele sosuluinu gasim mobila de terasa, astia se pregatesc aici de iarna...nici vorba de mobila de terasa la preturi decente...maine seara mergem sa face inspectia finala la casa, in principiu stiu ca tanti a schimbat tot ce am cerut sa fie schimbat...poate imi aduc aminte sa ma uit acu la culorile din bai, ca poate am timp sa dau o fuga prin malluri sa imi iau seturile pentru baie (cand oare?)
Marti
Toata seara de ieri am petrecut-o in telefon...Cand am fost prin mall sambata Victor a insistat sa cumparam un telefon nou, ca cel existent se descarca repede bateria. am zis pas, mai asteptam, ne descurcam cu asta pe care il avem...mare greseala!ieri a trebuit sa fac asigurare la casa, am sunat compania cu care avem si asigurarea la masina si ...da-i chin. Cand imi era lumea mai draga mi se descarca telefonul. Asa am tinut-o intr-un dans...abia la 9 am fost in stare sa inchei asigurarea...Nu ca n-as fi facut-o mai repede, dar de cate ori puneam telefonul la incarcat, suna cineva...asa ca am repezit aseara pe toata lumea, plus ca a trebuit sa aud si pe victor zicand: ti-am zis eu sa....Casa e cu fundul in sus...cutii, pachete, hartii. Sefu trebuie sa ma suporte vreo 2 saptamani in blugi, chiar daca sunt noi si sunt cool and hip, na zic eu, tot blugi sunt si nu se cade a fi purtati decat vinerea la servici...
miercuri
ieri mare belea cu banca, ne-au gresit suma de mortgage, normal cau au pus-o mai mica si a trebuit sa mai dam jos 5000 de dolari afara de cei 20 de mii si, pe care trebuia sa ii dam. Am luat borkerul la scandal, ea a luat banca, scandal mare. Acu, noi banii ii avem, dar asa ce ma irita ca au fost neglijenti azi, mergem la pranz sa semnam actele. Aseara ar fi trebuit sa facem ultima inspectie, pe care nu am facut-o ca poloneza noastra nu a fost disponibila...asa ca diseara la 8 imi vad casa goala, maine am cheile, yupiii, si apoi incepe dansultrebuie sa zis: palaria jos in fata sosului, intentionat l-am lasat pe el sa preia operatiunea mutarea. Inca de luni s-a mobilizat exemplar, si am gasit f multe chestii rezolvate. Hm, stiu eu de ce il iubesc pe ametitul asta, se trezeste exact la timp, cand ai nevoie de el!
am semnat actele, am avut asa emotii!
Wednesday, July 9, 2008
Iulie
Au trecut atatea luni de cand nu am mai scris, sunt de belea...
multe s-au intamplat...
victor tot cu contracte de la agentii, economia in Ontario e in plonjon direct, mama lor de americani, parlil-as pe Bush si sr si jr, primul de ce l-a facut pe al doilea!!!!
eu am mai prins un contract si acum am norma intreaga
avem si musafir din Romania, fata nasilor, Ilinca, o dulceata de copil, curioasa, isteata, ne e tare draga!
ne-am luat casa, la sf lui august de mutam, deja nu mai avem rabdare. am reusit sa ii luam pat lui andrei in camera, sa nu mai doarma pe futon. Ne-am luat si tv plasma, mare, 42 de inci, Panasonic, super, suntem de nedeslipit de pe sofa seara de seara.
am inceput si sa mai slabesc un pic, copilul asta ma taraste la tenis sambata si duminica dimineata la 7. Bat si eu mingea, ce sa fac, ba mai mult, ne-am luat si rachete: wilson si head.
ar fi multe de spus, dar eu iar sunt intr-o dispozitie de adancuri, astept un rezultat de la un interviu, asteptarea ma omoara, deja ma pregatesc mintal ca nu l-am luat, ca prea mult le ia sa ma anunte de rezultat!
am avut un cosmar: a trecut vara si nu am facut plaja. La naiba ca e cam adevarat, adica nu prea avem timp de mers la plaja si zacut pe plaja! am fost duminica la Bingemans, un pumn de bani, nu mi-a placut, copiii s-au distrat de minune, parcul e orientat spre copii, pentru adulti piscina era nu f mare si plina tot de copii!
Mi-am luat costum de baie dintr-o piesa, oficial am intrat in radul matroanelor, babatiilor, care nu-si arata suncile revarsate!
multe s-au intamplat...
victor tot cu contracte de la agentii, economia in Ontario e in plonjon direct, mama lor de americani, parlil-as pe Bush si sr si jr, primul de ce l-a facut pe al doilea!!!!
eu am mai prins un contract si acum am norma intreaga
avem si musafir din Romania, fata nasilor, Ilinca, o dulceata de copil, curioasa, isteata, ne e tare draga!
ne-am luat casa, la sf lui august de mutam, deja nu mai avem rabdare. am reusit sa ii luam pat lui andrei in camera, sa nu mai doarma pe futon. Ne-am luat si tv plasma, mare, 42 de inci, Panasonic, super, suntem de nedeslipit de pe sofa seara de seara.
am inceput si sa mai slabesc un pic, copilul asta ma taraste la tenis sambata si duminica dimineata la 7. Bat si eu mingea, ce sa fac, ba mai mult, ne-am luat si rachete: wilson si head.
ar fi multe de spus, dar eu iar sunt intr-o dispozitie de adancuri, astept un rezultat de la un interviu, asteptarea ma omoara, deja ma pregatesc mintal ca nu l-am luat, ca prea mult le ia sa ma anunte de rezultat!
am avut un cosmar: a trecut vara si nu am facut plaja. La naiba ca e cam adevarat, adica nu prea avem timp de mers la plaja si zacut pe plaja! am fost duminica la Bingemans, un pumn de bani, nu mi-a placut, copiii s-au distrat de minune, parcul e orientat spre copii, pentru adulti piscina era nu f mare si plina tot de copii!
Mi-am luat costum de baie dintr-o piesa, oficial am intrat in radul matroanelor, babatiilor, care nu-si arata suncile revarsate!
Wednesday, April 2, 2008
Primavara- In cautarea unui vis de neimplinit
Azi cred ca a fost prima zi de primavara. Soare, nu foarte cald, dar sigur cu plus. Mi-am facut miscarea de pranz si pentru prima data am inteles de ce atatia prozatori romani au fost fascinati de primavara: mirosul de reavan, de pamant care abia scapa de zapada coplesitoare, imbibat cu apa, aproape namol, iarba asta care a si dat ceva fire verzi...si soare. Mi-a lipsit soarele.
N-am mai scris de mult timp, stiu, mereu promit sa imi fac timp, chiar si acum nu am decat 10 minute. Ce s-a mai intamplat? nimic deosebit. Jobul meu cel nou e bestial, lucrez doar 3 zile, primesc cu doar 200 de cad mai putin decat la jobul precedent unde munceam toata saptamana, sunt stapana pe teritoriul meu, nu am concurenta. Imi place. Si imi place si ziua libera de marti, cand nu fac nimic (Victor are un contract de noapte, si ziua doarme bustean), ma uit la toate timpeniile de talk show-uri.
Aici am o reclamatie de facut: tocmai cand incepusem sa urmaresc si eu cu stoicism Oprah, dau astia la stiri ca Ellen e mai populara decat Oprah! Pai eu preferam Ellen, ca e mai hlizita si face cadouri frumoase audientei, dar am zis sa nu ma impotrivesc curentului si sa urmaresc Oprah. Si uite, ellen se razbuna!
si ziua libera de vineri imi place, ca pe duminica nu mai stiu ce zi e, pierd sirul!
trebuie sa slabesc, n-am mai fost la shoping de o gramada de timp, de teama ca am sa constat ca iar am crescut o marime. Asa ca fac power walking la pranz, cand sunt la servici, dau ocolul Universitatii, jumate de ora de mers in forta. As vrea sa fac si acasa asta, nu sa dau ocolul casei, ci cartierului, da cum astia cu trotuarele sunt de belea...adica nu sunt, speranta mea e sa se topeasca zzapada de pe terenul de football, sa incep sa fac ture. Promit!
N-am mai scris de mult timp, stiu, mereu promit sa imi fac timp, chiar si acum nu am decat 10 minute. Ce s-a mai intamplat? nimic deosebit. Jobul meu cel nou e bestial, lucrez doar 3 zile, primesc cu doar 200 de cad mai putin decat la jobul precedent unde munceam toata saptamana, sunt stapana pe teritoriul meu, nu am concurenta. Imi place. Si imi place si ziua libera de marti, cand nu fac nimic (Victor are un contract de noapte, si ziua doarme bustean), ma uit la toate timpeniile de talk show-uri.
Aici am o reclamatie de facut: tocmai cand incepusem sa urmaresc si eu cu stoicism Oprah, dau astia la stiri ca Ellen e mai populara decat Oprah! Pai eu preferam Ellen, ca e mai hlizita si face cadouri frumoase audientei, dar am zis sa nu ma impotrivesc curentului si sa urmaresc Oprah. Si uite, ellen se razbuna!
si ziua libera de vineri imi place, ca pe duminica nu mai stiu ce zi e, pierd sirul!
trebuie sa slabesc, n-am mai fost la shoping de o gramada de timp, de teama ca am sa constat ca iar am crescut o marime. Asa ca fac power walking la pranz, cand sunt la servici, dau ocolul Universitatii, jumate de ora de mers in forta. As vrea sa fac si acasa asta, nu sa dau ocolul casei, ci cartierului, da cum astia cu trotuarele sunt de belea...adica nu sunt, speranta mea e sa se topeasca zzapada de pe terenul de football, sa incep sa fac ture. Promit!
Monday, January 28, 2008
40
Anul trecut in toamna V a facut 40 de ani. Cand a trecut timpul?
pentru mine arata tot de 23, chiar daca stiu ca ignor voit inceputul de chelie, burticutza care s-a instalat de pe la inceputul casniciei (cica mancarea mea e devina, nu faptul ca el e un coach potato), ridurile din jurul ochilor...ba daca ma gandesc bine, astea il fac si mai interesant!
in curand vom face 17 ani de casnicie, si sa mor eu daca inteleg cand a trecut timpul, parca ieri l-am luat de ceafa si l-am tarat in grota :)
cine avea nelamuriri asupra timpului, sa ma intrebe pe mine, nu zboara asa, una cu doua, ci zboara cu viteza supersonica, ieri avea 23 acu are 40, ieri fugeam in lume de mana amandoi, acu privim in urma, dupa 17 ani impreuna...
de ziua lui, i-am facut supriza, am facut rezervari la Medieval Times, si cine il stie pe V si pasiunea lui pentru istorie stie cat de mult i s-a potrivit! A fost lord pentru o seara, are poze drept marturie, a mancat cu mana (si repet, cine il stie pe V, stie ca asta e sacrilegiu), a fost super incantat de spectacolul din arena. Da, as merge oricand acolo, scump al naibii dar s-a meritat!
N-a stiut nimic, i-am invitat si familia fratelui, ei au tinut secretul absolut ba mai mult, m-au ajutat sa gasesc un motiv sa mergem spre Toronto. Sincer, nu stiu cand Victor a realizat surpriza, pentru ca pe drum a fost cam imbufnat ca n-a sofat, dar i-a trecut treptat, treptat...
pentru cei 17 ani nu stiu ce o sa fac, pentru ca de Craciun i-am luat bilete la Global Trotter, cred ca sa se speluieste, e vorba de meciul de baschet demonstrativ, si iar a fost o surpriza teribila pentru el, in seara de Craciun tocmai le spunea musafirilor ca si-ar dori tare mult sa vada meciul asta de baschet...
idei?
pentru mine arata tot de 23, chiar daca stiu ca ignor voit inceputul de chelie, burticutza care s-a instalat de pe la inceputul casniciei (cica mancarea mea e devina, nu faptul ca el e un coach potato), ridurile din jurul ochilor...ba daca ma gandesc bine, astea il fac si mai interesant!
in curand vom face 17 ani de casnicie, si sa mor eu daca inteleg cand a trecut timpul, parca ieri l-am luat de ceafa si l-am tarat in grota :)
cine avea nelamuriri asupra timpului, sa ma intrebe pe mine, nu zboara asa, una cu doua, ci zboara cu viteza supersonica, ieri avea 23 acu are 40, ieri fugeam in lume de mana amandoi, acu privim in urma, dupa 17 ani impreuna...
de ziua lui, i-am facut supriza, am facut rezervari la Medieval Times, si cine il stie pe V si pasiunea lui pentru istorie stie cat de mult i s-a potrivit! A fost lord pentru o seara, are poze drept marturie, a mancat cu mana (si repet, cine il stie pe V, stie ca asta e sacrilegiu), a fost super incantat de spectacolul din arena. Da, as merge oricand acolo, scump al naibii dar s-a meritat!
N-a stiut nimic, i-am invitat si familia fratelui, ei au tinut secretul absolut ba mai mult, m-au ajutat sa gasesc un motiv sa mergem spre Toronto. Sincer, nu stiu cand Victor a realizat surpriza, pentru ca pe drum a fost cam imbufnat ca n-a sofat, dar i-a trecut treptat, treptat...
pentru cei 17 ani nu stiu ce o sa fac, pentru ca de Craciun i-am luat bilete la Global Trotter, cred ca sa se speluieste, e vorba de meciul de baschet demonstrativ, si iar a fost o surpriza teribila pentru el, in seara de Craciun tocmai le spunea musafirilor ca si-ar dori tare mult sa vada meciul asta de baschet...
idei?
Friday, January 25, 2008
2008
2008 a inceput cat se poate de aiurea.
A inceput cu un interviu, urmat de al doilea interviu si acum asteptam rezulatul. Au trecut aprope 2 saptamani si nervii mei sunt pe bigudiuri.
Contractul se termina in curand, si am un feeling ca nu raman chiar pe drumuri, dar eu stiu daca feelingul o sa aiba dreptate de data asta?
V a ramas fara job, a fost laid off, si trebuie sa spun cu mana pe inima ca s-a purtat excelent, nu le-a purtat pica, le-a cerut referinte scrise si s-a despartit in termeni f buni.
A incercat altceva, nu i-a reusit, a mers inapoi la agentie si i-au dat un contract de minim o luna, are sanse sa ramana permanent zic eu, pentru ca pe aceiasi pozitie ei au un opening.
Andrei, el a inceput f bine, am mers la scoala la o intalnire intre mine, profii si dr psiholog care l-a evaluat in primavara. Profii au avut numai cuvinte de lauda, pe mine m-a incantat mult cand mi-au spus ca mintea lui face conectii din cele mai neobisnuite.
altceva vroiam de fapt sa scriu: cand esti jos, vezi ce prieteni ai.
reactiile lor:
unii au spus: nu va vaitati atata, las ca reusiti voi, nu se poate, cum inca nu aveti inca job?
altii: nu ne-au mai cunoscut, probabil asteapta sa ii sunam sa ii anuntam ca avem joburi din nou!
alta categorie: hei, cunosc pe cineva care cunoaste pe cineva care ne poate ajuta, hai sa dam telefoane, uite du-te acolo si aplica, fa aia, schimba aia, si tot asa...
inca nu am nici un sentiment, in afara de recunostinta pentru ultima categorie, poate cand am sa scot capul din mocirla in care ma aflu am sa reflect putin la situatie, acum nu am energie....
sa nu imi uit prietenii virtuali, care ma si ne incurajeaza total, si conteaza mult de tot!
V merge in continuare la colegiu, daca s-ar fi inventat o meserie in care sa mergi ca student la scoala toata viata, V ar fi angajatul ideal. Se simte excelent cand are de facut teme, cand are de invatat, se lauda cu notele lui, e simpatic foc! Ma bucur ca nu si-a pierdut interesul, mai ales cu toate evenimentele!
n-am scris de mult, cu toate ca sunt constienta ca scrisul e terapie curata si eu am nevoie de asta, ca de aer, ba si de o camasa de forta...n-am putut sa scriu si acum imi pare rau.
A inceput cu un interviu, urmat de al doilea interviu si acum asteptam rezulatul. Au trecut aprope 2 saptamani si nervii mei sunt pe bigudiuri.
Contractul se termina in curand, si am un feeling ca nu raman chiar pe drumuri, dar eu stiu daca feelingul o sa aiba dreptate de data asta?
V a ramas fara job, a fost laid off, si trebuie sa spun cu mana pe inima ca s-a purtat excelent, nu le-a purtat pica, le-a cerut referinte scrise si s-a despartit in termeni f buni.
A incercat altceva, nu i-a reusit, a mers inapoi la agentie si i-au dat un contract de minim o luna, are sanse sa ramana permanent zic eu, pentru ca pe aceiasi pozitie ei au un opening.
Andrei, el a inceput f bine, am mers la scoala la o intalnire intre mine, profii si dr psiholog care l-a evaluat in primavara. Profii au avut numai cuvinte de lauda, pe mine m-a incantat mult cand mi-au spus ca mintea lui face conectii din cele mai neobisnuite.
altceva vroiam de fapt sa scriu: cand esti jos, vezi ce prieteni ai.
reactiile lor:
unii au spus: nu va vaitati atata, las ca reusiti voi, nu se poate, cum inca nu aveti inca job?
altii: nu ne-au mai cunoscut, probabil asteapta sa ii sunam sa ii anuntam ca avem joburi din nou!
alta categorie: hei, cunosc pe cineva care cunoaste pe cineva care ne poate ajuta, hai sa dam telefoane, uite du-te acolo si aplica, fa aia, schimba aia, si tot asa...
inca nu am nici un sentiment, in afara de recunostinta pentru ultima categorie, poate cand am sa scot capul din mocirla in care ma aflu am sa reflect putin la situatie, acum nu am energie....
sa nu imi uit prietenii virtuali, care ma si ne incurajeaza total, si conteaza mult de tot!
V merge in continuare la colegiu, daca s-ar fi inventat o meserie in care sa mergi ca student la scoala toata viata, V ar fi angajatul ideal. Se simte excelent cand are de facut teme, cand are de invatat, se lauda cu notele lui, e simpatic foc! Ma bucur ca nu si-a pierdut interesul, mai ales cu toate evenimentele!
n-am scris de mult, cu toate ca sunt constienta ca scrisul e terapie curata si eu am nevoie de asta, ca de aer, ba si de o camasa de forta...n-am putut sa scriu si acum imi pare rau.
Thursday, December 20, 2007
sarbatori
Sarbatorile de iarna:
cumparaturi
cozi
locuri de parcare nu
stres
oare ce sa iau?
cald in mall, oare de ce m-am imbracat asa (a, da, e furtuna de zapada afara)
aglomerat, oare ce populatie are orasul asta? toti au ales mallul asta?
mancare,
gatit
spalat vase ( las ca ma mut la casa mea si imi iau masina de spalat, ca masina mea actuala, V, mai da rateuri)
decorat casa
spalat fiecare coltisor
urlat la familion sa nu stea in calea mea
urlat la familion unde au disparut si de ce nu se agata nimic de mainile lor
iar mancare
iar gatit
mama, cum am uitat sa iau tocmai asta,
implorat sot sa infrunte mallul pentru un anumit, unul singur, produs
venit musafiri
zambit frumos
pus masa
mancare, mancat, umplut bardihanul, mama ce dieta ma paste
strans masa
desfacut cadouri
placut (sau prefacut ca placut) ca vorba aia, s-au straduit
dat cadouri, sper sa le placa, ca de nu la anu ii tai de pe lista
urlat la copil sa behave
uitat amenintator la sot, pune vin in pahare
discutii
dor de acasa
lacrima in coltul ochiului
plecat musafiri
reparat dezastre in apartament
jurat ca nu mai sunt gazda in viata mea
da n-a fost atat de rau,
ei poate ne vedem peste cateva saptamani din nou
V spala vase
copilul tusti la computer
strans ce e de aiurea
culcat plod
impachetat cadouri
pus sub brad
strans panglici, foarfeci, resturi de hartie, scotch
plecat la somn
urlete
fugit in living
plod in extaz
sot fumegand
ciocolata calda sa calmam nervii
amenintat plod cu arest daca nu strange dezastrul
mancare
vin alti musafiri
yupii, sunt aici
barfa (hei, discutii la masa)
mancare, mancare, bautura, mama ei de dieta, dupa anul nou
cadouri, desfacut cadouri
fete fericite
priviri ucigase, iar ai cheltuit o multime, atat de la gazda cat si de la musafii, reciproc
mi-l rasfeti
si tu la fel, tu vorbesti?
viitorul? cum arata?
hai inca un pahar
plecat musafiri
strans casa
stiti rutina........
boxing day....
habar n-am, anu trecut n-am practicat sportul asta
asa ca nu dezvolt subiectul inca
poate dupa, daca mai am energie
cumparaturi
cozi
locuri de parcare nu
stres
oare ce sa iau?
cald in mall, oare de ce m-am imbracat asa (a, da, e furtuna de zapada afara)
aglomerat, oare ce populatie are orasul asta? toti au ales mallul asta?
mancare,
gatit
spalat vase ( las ca ma mut la casa mea si imi iau masina de spalat, ca masina mea actuala, V, mai da rateuri)
decorat casa
spalat fiecare coltisor
urlat la familion sa nu stea in calea mea
urlat la familion unde au disparut si de ce nu se agata nimic de mainile lor
iar mancare
iar gatit
mama, cum am uitat sa iau tocmai asta,
implorat sot sa infrunte mallul pentru un anumit, unul singur, produs
venit musafiri
zambit frumos
pus masa
mancare, mancat, umplut bardihanul, mama ce dieta ma paste
strans masa
desfacut cadouri
placut (sau prefacut ca placut) ca vorba aia, s-au straduit
dat cadouri, sper sa le placa, ca de nu la anu ii tai de pe lista
urlat la copil sa behave
uitat amenintator la sot, pune vin in pahare
discutii
dor de acasa
lacrima in coltul ochiului
plecat musafiri
reparat dezastre in apartament
jurat ca nu mai sunt gazda in viata mea
da n-a fost atat de rau,
ei poate ne vedem peste cateva saptamani din nou
V spala vase
copilul tusti la computer
strans ce e de aiurea
culcat plod
impachetat cadouri
pus sub brad
strans panglici, foarfeci, resturi de hartie, scotch
plecat la somn
urlete
fugit in living
plod in extaz
sot fumegand
ciocolata calda sa calmam nervii
amenintat plod cu arest daca nu strange dezastrul
mancare
vin alti musafiri
yupii, sunt aici
barfa (hei, discutii la masa)
mancare, mancare, bautura, mama ei de dieta, dupa anul nou
cadouri, desfacut cadouri
fete fericite
priviri ucigase, iar ai cheltuit o multime, atat de la gazda cat si de la musafii, reciproc
mi-l rasfeti
si tu la fel, tu vorbesti?
viitorul? cum arata?
hai inca un pahar
plecat musafiri
strans casa
stiti rutina........
boxing day....
habar n-am, anu trecut n-am practicat sportul asta
asa ca nu dezvolt subiectul inca
poate dupa, daca mai am energie
Wednesday, December 19, 2007
acum
mai sunt cateva zile pana la Craciun...
ca de obicei, sunt in urma cu toate: cu shoppingul, cu curatenia, cu amabarea sufleteasca sa rezist sarbatorilor...
in tara, in fiecare iarna mergeam la ai mei de Craciun, si nu stiu de ce, ni se parea o obligatie. Timpul petrecut acolo ni se parea, inainte de a ne indrepta spre ei, o corvoada, apoi ajunsi acolo totul era o petrecere si mult fun...dar totusi ramanea sentimentul ala ca mai mult o facem pentru parinti nu pentru noi
Acum e al doilea Craciun departe, si incepe sa ma cuprinda nostalgia dupa vremurile acelea. Da, mi-e dor de mama, si de tata (nu spui de care mai mult ca nu se stie niciodata, poate vor citi aici, sau cineva binevoitor le va zice). Mi-e dor de derdelus, si de datul cu sania, de preotul care vine sa binecuvanteze casa (of, sa nu uit sa scot niste cash sa am ca sigur vine parintele, macar cu Boboteaza)...Mi-e dor de fripturile pe care le facea tata la prima ora in soba, ca numai asa putea sa ne dea jos din pat...Mi-e dor de alergatul in jurul porcului, de bazaiala langa tata sa ma lase sa ma joc cu "jucariile" lor, sa parlesc si eu porcul, sa il frec cu sare si tot asa...
Mi-e dor de mama si de privirea ei cand incarcam masina si plecam...
Mi-e dor de motan, si tot animaletul de pe langa casa, de plimbarile prin padure, de barfa din sat...cine a mai murit, cum i-a fost inmormantarea, ce parastas, cine a mai nascut, nu in aceasta ordine, dar se intelege ideea. Ce zice cine de cine...
Nu sunt din cei ce pretind ca mancare in strainatate n-are gust. Nu, nicidecum, e adevarat ca nu are gustul de acasa, dar e si normal, al tip de sol, de clima, normal ca nu are acelasi gust cu cel din tara...Mi-e dor de gustul mancarii de acasa...M-am obisnuit sa gatesc ceva proaspat zi de zi, ani de zile, iar acum sunt in situatia iin care trebuie sa gatesc in avans...mi-am pierdut pofta de mancare, chiar daca mancarea pe care o fac e favorita mea, tot nu pot manca si a doua zi...
Ma amagesc cu speranta ca anul 2008 imi va aduce ce imi doresc eu acum mai mult pe lume, si ca ii voi aduce aici la vara
dar nostalgia Craciunului petrecut acolo nu dispare...
Mai sunt 2 zile de lucru, fara asta, ce-i drept vineri e doar jumate de zi, dar totusi, asa ce imi doresc sa stau in pat fara sa fac nimic, sa zac in sofa la tv, sa miroase a bunatati...
dimineata m-am trezit furioasa si am racnit la Victor cum de nu a oprit alarma de la ceas, sa pot dormi macar duminica dimineata mai mult. La care el, precaut, mi-a zis: cand ajung la usa, iti zic ca e miercuri. Nu e duminica. Mai ai rabdare 3 zile si gata, va veni si vacanta!
ca de obicei, sunt in urma cu toate: cu shoppingul, cu curatenia, cu amabarea sufleteasca sa rezist sarbatorilor...
in tara, in fiecare iarna mergeam la ai mei de Craciun, si nu stiu de ce, ni se parea o obligatie. Timpul petrecut acolo ni se parea, inainte de a ne indrepta spre ei, o corvoada, apoi ajunsi acolo totul era o petrecere si mult fun...dar totusi ramanea sentimentul ala ca mai mult o facem pentru parinti nu pentru noi
Acum e al doilea Craciun departe, si incepe sa ma cuprinda nostalgia dupa vremurile acelea. Da, mi-e dor de mama, si de tata (nu spui de care mai mult ca nu se stie niciodata, poate vor citi aici, sau cineva binevoitor le va zice). Mi-e dor de derdelus, si de datul cu sania, de preotul care vine sa binecuvanteze casa (of, sa nu uit sa scot niste cash sa am ca sigur vine parintele, macar cu Boboteaza)...Mi-e dor de fripturile pe care le facea tata la prima ora in soba, ca numai asa putea sa ne dea jos din pat...Mi-e dor de alergatul in jurul porcului, de bazaiala langa tata sa ma lase sa ma joc cu "jucariile" lor, sa parlesc si eu porcul, sa il frec cu sare si tot asa...
Mi-e dor de mama si de privirea ei cand incarcam masina si plecam...
Mi-e dor de motan, si tot animaletul de pe langa casa, de plimbarile prin padure, de barfa din sat...cine a mai murit, cum i-a fost inmormantarea, ce parastas, cine a mai nascut, nu in aceasta ordine, dar se intelege ideea. Ce zice cine de cine...
Nu sunt din cei ce pretind ca mancare in strainatate n-are gust. Nu, nicidecum, e adevarat ca nu are gustul de acasa, dar e si normal, al tip de sol, de clima, normal ca nu are acelasi gust cu cel din tara...Mi-e dor de gustul mancarii de acasa...M-am obisnuit sa gatesc ceva proaspat zi de zi, ani de zile, iar acum sunt in situatia iin care trebuie sa gatesc in avans...mi-am pierdut pofta de mancare, chiar daca mancarea pe care o fac e favorita mea, tot nu pot manca si a doua zi...
Ma amagesc cu speranta ca anul 2008 imi va aduce ce imi doresc eu acum mai mult pe lume, si ca ii voi aduce aici la vara
dar nostalgia Craciunului petrecut acolo nu dispare...
Mai sunt 2 zile de lucru, fara asta, ce-i drept vineri e doar jumate de zi, dar totusi, asa ce imi doresc sa stau in pat fara sa fac nimic, sa zac in sofa la tv, sa miroase a bunatati...
dimineata m-am trezit furioasa si am racnit la Victor cum de nu a oprit alarma de la ceas, sa pot dormi macar duminica dimineata mai mult. La care el, precaut, mi-a zis: cand ajung la usa, iti zic ca e miercuri. Nu e duminica. Mai ai rabdare 3 zile si gata, va veni si vacanta!
Tuesday, December 18, 2007
episodul4
PRIMUL ZBOR
Am pus bagajele pe banda, apoi au venit 2 hamali care ne/au carat bagajele la infoliat, apoi la Malev, unde am intampinat probleme pentru ca am depasit mult kg la bagaje. Acum imi pare tare rau, trebuia sa cantaresc mai bine bagajele, asa cum mi/a spus aici si G, cu ele in brate pe cantar, si restul de lucruri sa fi facut pachet sa le trimit cu Sab. Asta cu regretul ca am dat spaga. Apoi la politistul cu stampila la pasaport a durat o vesnicie, pica sistemul din om in om. Am mers la imbarcare unde am avut surpriza sa fim transportati cu autobuzul la avion. Avionul a avut intarziere, pasagerii au venit in valuri. Surpriza neplacuta a fost ca stewardezele au fost urate, grasute si amabile doar cat le cerea serviciul…parca prost platit, as mai face un comentariu, dar prefer sa ma abtin. Am primit de mancare, o cafea…si atat. Decolarea a fost usoara, mai inspaimantatoare a fost rularea pe pista, dar odata in aer, am putut admira muntii, se zareau sub avion crestele inzapezite si luminile oraselor, ca salbe de lumini. Decolarea a fost mai lina, ce e drept, ma cam speriase Robert cu ce inspaimantator e zborul, dar trebuie sa spun ca nu a fost de loc asa. La Budapesta ne/am intalnit cu K si familia lui, am trecut de control si apoi am mers in sala de asteptare. Orele au trecut destul de greu, am facut shopping cu E, am mancat, toate f scumpe, am dat telefoane, am cumparat presa engleza, 5 dolari un ziar. AL DOILEA ZBOR Cu toate ca ar fi trebuit sa inceapa imbarcarea, am fost anuntati ca se va mai intarzia, dar, supriza am fost chemati la microfon, am dat actele, apoi dupa ce am primit inapoi pasapoartele am fost indemnati sa ne asezam la rand. Dupa ce au imbarcat batranii in carucioare si copiii mici, ne/am imbarcat si noi. Surpriza in avion a fost ca nu prea era loc de bagaje, am pus si noi unde am nimerit, unde am gasit loc liber. Drumul a fost chinuitor, in ciuda faptului ca decolarea si aterizarea, de fapt intregul zbor a fost ok, dar 10 ore in scaun , fara prea mult loc nici pentru picioare, nici pentru restul e mult prea mult. Dar eu ma vait, la 1,60 m, ce sa zic de V sau de K….Din primul moment am gasit pe scaun o patura pe cat de subtire pe atat de calduroasa, si o perna. Apoi, acum va surprind, a venit un steward care ne/a pus in brate casti, ambalate, si declaratia vamala. Cea mai mare dezamagire a fost acest steward, care era mare, gras, dar nu gras in sens masculin, ci ca femeile, cu colacei, manere in jurul taliei, cu plete slinoase si neglijent, cu camasa scoasa din pantaloni, iar pe deasupra, in varsta. Mancarea a fost ok, cu toate ca si aici am avut o patanie, tipul, mi/e greu sa spun stewardul, deci tipul a venit si a intrebat: turkey or pasta, dar accentul era imposibil asa ca l/am rugat in English, please. Ofensat mi/a raspuns ca asa a spus, asa ca am cerut ceea ce mi s/a parut a fi curcan, dar cand am deschis pachetelul, fierbinte de altfel am constatat ca mi/a dat paste. Mi/a fost lene sa ma cert cu el, asa ca am mancat paste. Filmele de pe avion au fost super, Cei 4 fantastici, la care am dormit dusa, si apoi un film cu Bill Muray, o comedie ciudata, pe care mi/a fost lene sa o urmaresc, pentru ca din pozitia pe care o aveam, cu scaunul dat pe spate nu vedeam ecranul central, ci, din cand in cand aveam vedere buna la unul din ecranele laterale, atunci cand pasagerul de acolo tinea capul aplecat si nu acoperea ecranul. Chinuitor 10 ore in avion, nu stiu daca as mai allege Malevul, as pleca mai din centrul Europei, ca sa echilibrez cele 2 zboruri. Aterizarea a starnit aplauzele calatorilor.
TORONTO
Ajunsi la Toronto, am mers pe un coridor lung , care avea o ciudatenie, avea pe mijloc covor rulant, pur si simplu ,mergea podeaua. La inceput nu am avut curaj, dar E a zis ca ea nu vrea sa piarda experienta asta, asa ca in momentele urmatoare toti eram insirati pe covorul fermecat! Ne/am asezat la un rand, am prezentat pasapoartele, ofiterul ne/a intrebat daca ramanem in Ontario cand a zarit CSQ/ul, eu am zis ca da, mi/a mazgalit ceva pe declaratia vamala si ne/a indreptat spre o incapere alaturata, unde ne/am asezat la rand. Aici, un tanar cred ca Indian, a intrebat cine este immigrant, noi eram primii, am zis, noi, we are, ne/a spus sa mergem intr/o parte a salii, unde erau si scaune, sa asteptam. Abia ne/am asezat ca a venit si a spus, you, and you, come with me, l/am urmat intr/un birou, de fapt erau pereti transparenti , un fel de colivii, acolo i/am dat actele, dar tipul era distrat rau, initial l/a dat pe V afara, apoi ne/a spus sa stam toti 3, apoi a uitat sa ne intrebe de adresa unde vom locui, ma rog, nu a facut nici un comentariu, a intrebat de bani, am semnat, de fapt ordinea a fost inversa. Ok, ne/a dat drumul, l/a intrebat ce trebuie sa facem, a zis sa ne luam bagajele si sa mergem la vama,de fapt a zis numai pick up your luggages, nu stiu daca am scris correct bagaje, am mers, am mai trecut prin cateva filter, dar parca era teleghidati.N/am urmat sfatul cu carutul ci am lasat un arab, cam in varsta, sa ne care bagajele, am platit 16 dolari, apoi el a incarcat toate bagajele intr/un carut, stiu ca s/a nenorocit de spate si in timp ce mergeam a inceput negocierea bacsisului, tot spunea make/ it good for me, ok, am zis, 10 dollars is enough, not, a inceput sa protesteze, i/am zis, you are more expansive than the airplane tickets, a inceput sa rada si ne/a dus la vama. Aici, o doamna draguta ne/a intrebat ce avem in bagaje, i/am spus ca haine, oale, nu stiu ce am mai ingaimat, a zis ok si ne/a dat drumul, dar m/au trecut fiori cand am vazut ca la ultima masa unei tipe ii desfaceau bagajul si o cautau peste tot. Ok arabul ne/a scos afara, afara de tot, dar in sala de asteptare nu ne astepta nimeni, asa ca am iesit afara in ploaie, a, am uitat sa scriu ca la Toronto ploua, deci afara , vorba vine, aveam acoperis deasupra capului, am ramas ai nimanui, inca arabul ne/a dat inapoi catvi centi sa dam un telefon. V s/a intors in sala, sa se uite dupa I, nu l/a gasit si m/a trimis pe mine sa dau telefon. M/am dus, telefonul imi cerea fise in total de 3, 5 dolari, nu aveam asa ca am vrut sa schimb. M/am indreptat catre un coffe shop, dar pe drum m/am intalnit cu I, asa ca am uitat instant de ingrijorare si i/am confiscat cafeaua. Ne ratase pentru ca el crezuse ca dureaza mult landingul, si s/a dus sa isi ia o cafea. Ok, am iesit, fratii s/au pupat si au plecat sa aduca masina din parcare supraetajata. Cat au fost plecati, a venit K sa ii dau marunti ca nici pe el nu il ridicase nimeni de la aeroport, i/am dat ce imi daduse arabul,, ce mai aveam si eu, dar si cafeaua, oricum ma saturasem. Ne/am incarcat in vanul inchiriat de I si am plecat. Primul soc l/am avut cand am vazut cat de disciplinati sunt soferii, nu pot sa descriu, parca toti ar lua rudotel. Apoi pe autostrada am vazut camioane de alea de marfa, impresionante! Oricum drumul nu a avut nimic in plus spectaculos, ploua, lumini, am ajuns acasa la I. Ne/am debarcat, ne/am pupat. Casa lor e grozava, nu e f mare, dar e super.
Am pus bagajele pe banda, apoi au venit 2 hamali care ne/au carat bagajele la infoliat, apoi la Malev, unde am intampinat probleme pentru ca am depasit mult kg la bagaje. Acum imi pare tare rau, trebuia sa cantaresc mai bine bagajele, asa cum mi/a spus aici si G, cu ele in brate pe cantar, si restul de lucruri sa fi facut pachet sa le trimit cu Sab. Asta cu regretul ca am dat spaga. Apoi la politistul cu stampila la pasaport a durat o vesnicie, pica sistemul din om in om. Am mers la imbarcare unde am avut surpriza sa fim transportati cu autobuzul la avion. Avionul a avut intarziere, pasagerii au venit in valuri. Surpriza neplacuta a fost ca stewardezele au fost urate, grasute si amabile doar cat le cerea serviciul…parca prost platit, as mai face un comentariu, dar prefer sa ma abtin. Am primit de mancare, o cafea…si atat. Decolarea a fost usoara, mai inspaimantatoare a fost rularea pe pista, dar odata in aer, am putut admira muntii, se zareau sub avion crestele inzapezite si luminile oraselor, ca salbe de lumini. Decolarea a fost mai lina, ce e drept, ma cam speriase Robert cu ce inspaimantator e zborul, dar trebuie sa spun ca nu a fost de loc asa. La Budapesta ne/am intalnit cu K si familia lui, am trecut de control si apoi am mers in sala de asteptare. Orele au trecut destul de greu, am facut shopping cu E, am mancat, toate f scumpe, am dat telefoane, am cumparat presa engleza, 5 dolari un ziar. AL DOILEA ZBOR Cu toate ca ar fi trebuit sa inceapa imbarcarea, am fost anuntati ca se va mai intarzia, dar, supriza am fost chemati la microfon, am dat actele, apoi dupa ce am primit inapoi pasapoartele am fost indemnati sa ne asezam la rand. Dupa ce au imbarcat batranii in carucioare si copiii mici, ne/am imbarcat si noi. Surpriza in avion a fost ca nu prea era loc de bagaje, am pus si noi unde am nimerit, unde am gasit loc liber. Drumul a fost chinuitor, in ciuda faptului ca decolarea si aterizarea, de fapt intregul zbor a fost ok, dar 10 ore in scaun , fara prea mult loc nici pentru picioare, nici pentru restul e mult prea mult. Dar eu ma vait, la 1,60 m, ce sa zic de V sau de K….Din primul moment am gasit pe scaun o patura pe cat de subtire pe atat de calduroasa, si o perna. Apoi, acum va surprind, a venit un steward care ne/a pus in brate casti, ambalate, si declaratia vamala. Cea mai mare dezamagire a fost acest steward, care era mare, gras, dar nu gras in sens masculin, ci ca femeile, cu colacei, manere in jurul taliei, cu plete slinoase si neglijent, cu camasa scoasa din pantaloni, iar pe deasupra, in varsta. Mancarea a fost ok, cu toate ca si aici am avut o patanie, tipul, mi/e greu sa spun stewardul, deci tipul a venit si a intrebat: turkey or pasta, dar accentul era imposibil asa ca l/am rugat in English, please. Ofensat mi/a raspuns ca asa a spus, asa ca am cerut ceea ce mi s/a parut a fi curcan, dar cand am deschis pachetelul, fierbinte de altfel am constatat ca mi/a dat paste. Mi/a fost lene sa ma cert cu el, asa ca am mancat paste. Filmele de pe avion au fost super, Cei 4 fantastici, la care am dormit dusa, si apoi un film cu Bill Muray, o comedie ciudata, pe care mi/a fost lene sa o urmaresc, pentru ca din pozitia pe care o aveam, cu scaunul dat pe spate nu vedeam ecranul central, ci, din cand in cand aveam vedere buna la unul din ecranele laterale, atunci cand pasagerul de acolo tinea capul aplecat si nu acoperea ecranul. Chinuitor 10 ore in avion, nu stiu daca as mai allege Malevul, as pleca mai din centrul Europei, ca sa echilibrez cele 2 zboruri. Aterizarea a starnit aplauzele calatorilor.
TORONTO
Ajunsi la Toronto, am mers pe un coridor lung , care avea o ciudatenie, avea pe mijloc covor rulant, pur si simplu ,mergea podeaua. La inceput nu am avut curaj, dar E a zis ca ea nu vrea sa piarda experienta asta, asa ca in momentele urmatoare toti eram insirati pe covorul fermecat! Ne/am asezat la un rand, am prezentat pasapoartele, ofiterul ne/a intrebat daca ramanem in Ontario cand a zarit CSQ/ul, eu am zis ca da, mi/a mazgalit ceva pe declaratia vamala si ne/a indreptat spre o incapere alaturata, unde ne/am asezat la rand. Aici, un tanar cred ca Indian, a intrebat cine este immigrant, noi eram primii, am zis, noi, we are, ne/a spus sa mergem intr/o parte a salii, unde erau si scaune, sa asteptam. Abia ne/am asezat ca a venit si a spus, you, and you, come with me, l/am urmat intr/un birou, de fapt erau pereti transparenti , un fel de colivii, acolo i/am dat actele, dar tipul era distrat rau, initial l/a dat pe V afara, apoi ne/a spus sa stam toti 3, apoi a uitat sa ne intrebe de adresa unde vom locui, ma rog, nu a facut nici un comentariu, a intrebat de bani, am semnat, de fapt ordinea a fost inversa. Ok, ne/a dat drumul, l/a intrebat ce trebuie sa facem, a zis sa ne luam bagajele si sa mergem la vama,de fapt a zis numai pick up your luggages, nu stiu daca am scris correct bagaje, am mers, am mai trecut prin cateva filter, dar parca era teleghidati.N/am urmat sfatul cu carutul ci am lasat un arab, cam in varsta, sa ne care bagajele, am platit 16 dolari, apoi el a incarcat toate bagajele intr/un carut, stiu ca s/a nenorocit de spate si in timp ce mergeam a inceput negocierea bacsisului, tot spunea make/ it good for me, ok, am zis, 10 dollars is enough, not, a inceput sa protesteze, i/am zis, you are more expansive than the airplane tickets, a inceput sa rada si ne/a dus la vama. Aici, o doamna draguta ne/a intrebat ce avem in bagaje, i/am spus ca haine, oale, nu stiu ce am mai ingaimat, a zis ok si ne/a dat drumul, dar m/au trecut fiori cand am vazut ca la ultima masa unei tipe ii desfaceau bagajul si o cautau peste tot. Ok arabul ne/a scos afara, afara de tot, dar in sala de asteptare nu ne astepta nimeni, asa ca am iesit afara in ploaie, a, am uitat sa scriu ca la Toronto ploua, deci afara , vorba vine, aveam acoperis deasupra capului, am ramas ai nimanui, inca arabul ne/a dat inapoi catvi centi sa dam un telefon. V s/a intors in sala, sa se uite dupa I, nu l/a gasit si m/a trimis pe mine sa dau telefon. M/am dus, telefonul imi cerea fise in total de 3, 5 dolari, nu aveam asa ca am vrut sa schimb. M/am indreptat catre un coffe shop, dar pe drum m/am intalnit cu I, asa ca am uitat instant de ingrijorare si i/am confiscat cafeaua. Ne ratase pentru ca el crezuse ca dureaza mult landingul, si s/a dus sa isi ia o cafea. Ok, am iesit, fratii s/au pupat si au plecat sa aduca masina din parcare supraetajata. Cat au fost plecati, a venit K sa ii dau marunti ca nici pe el nu il ridicase nimeni de la aeroport, i/am dat ce imi daduse arabul,, ce mai aveam si eu, dar si cafeaua, oricum ma saturasem. Ne/am incarcat in vanul inchiriat de I si am plecat. Primul soc l/am avut cand am vazut cat de disciplinati sunt soferii, nu pot sa descriu, parca toti ar lua rudotel. Apoi pe autostrada am vazut camioane de alea de marfa, impresionante! Oricum drumul nu a avut nimic in plus spectaculos, ploua, lumini, am ajuns acasa la I. Ne/am debarcat, ne/am pupat. Casa lor e grozava, nu e f mare, dar e super.
episodul 3
Buna
Ne/am mutat in apartament miercuri 1 februarie, dupa amiaza. De fapt toata dimineata am stat aici, am terminat de fiert, dezinfectat vesela, aranjat casa. Dupa cafeaua de dimineata am strans toate bagajele, am facut un pic de ordine si apoi am plecat pe jos la apartament. Dupa amiaza, dupa ce toti s/au adunat acasa, dupa ce am mancat, ne/am incarcat toti in doua masini si am venit acasa. Din cauza ca nu am avut telefon, Iulian nu a avut cum san e anunte cu o zi inainte, cand eram la apartament, sa mai ramanem ca vin cei de la Rogers sa instaleze cablu si net, asa ca miercuri seara am instalat Home Cinema Theatre si ne/am uitat la filme luate de la Iulian, Grease pe video si inca vreo 2 filme pe dvd.
Apoi ei au plecat acasa si ne/au lasat singuri. Ne/am uitat la filme, dar cea mai draguta faza a fost cand Victor a vrut sa iasa pe balcon. G i/a spus sa lase tot timpul plasa inchisa, daca aeriseste, sa nu intre cine stie ce musafir neplacut, desigur, ei au stat la doi si lor le mai intrau veverite pe balcon, vrabiute si alte ganganii. La 5, cum stam noi, putin probabil, dar sfatul G a fost ascultat intocmai. Asa ca, ori a uitat de plasa, ori nu a vazut/o, era intuneric, Victor era sa treaca prin plasa, a dat cu capul s/a speriat, dar eu am ras bine si m/am mai linistit, toata tensiunea cu mutarea s/a mai risipit.
Joi dimineata am fost sa il inscriu pe Andrei la scoala, G imi explicase cum ajung, imi aratase pe geam, asa ca am plecat la scoala, cu inima stransa. Aici toata lumea super draguta, astia ma complimenteaza ca vorbesc bine limba ca si cum eu nu vad crisparea pe fatal or cand incearca, cateodata, sa ma inteleaga. L/am inscris la scoala, mi/au dat orarul doar cu venit, plecat, pauze de masa si luni la 8.30 trebuie sa il ducem la scoala. Of, imi e tare greu, sper sa ii placa. Va face multa engleza suplimentar.
Noi vom avea ore de sofat, eu de la 10, Victor de la 11, cred ca o sa stea si el la ora mea si eu la ora lui, apoi trebuie sa mergem la centru de testare sa ducem si actele lui Victor, sa anuntam si mutarea in ceea ce priveste pe Victor. Eu am facut asta vineri, ba chiar mi/am programat si testul de G2, de traseu, dar Goran, instructorul i/a spus lui Iulian cand acesta l/a sunat sa il anunte de examen sa vina cu masina, deci instructorul i/a spus lui Iulian ca ma va programa el cand va crede ca sunt gata, sfatul lui este sa mai astept, sa mai iau o ora, doua. La sfarsitul orei pe care am luat/o vineri tipul mi/a spus ca sunt ok, doar sa ma asigur mai des. Aici capul trebuie sa fie in continua miscare, sa te asiguri pe toate stradutele ca nu iese vreun ametit, ca nu traverseaza vreun pieton, aici trebuie sa dai prioritate tuturor, macar la examen. Au un fix cu blind spot, punctual orb, trebuie sa te asiguri si acolo, asa ca am sa fac exercitii de gat.
Ce imi place la apartament este ca un perete la living este numai geam, jos un calorifer, impropriu spus calorifer, totul este parchetat, alunecam la greu pe aici, nu avem decat niste covorase de Ikea pe care le/am pus unul la intrare iar altul la Andrei in camera. Panorama e superba, mai ales seara, dar si acum cu toata zapada.
Astia au anuntat ca ninge, de 3 zile trimit avertismente de furtuna si canadienii si americanii, bineinteles ca in orarul prescris a nins, ninge in continuu, astia de dimineata curate drumurile, ba si trotuarele pe niste masinute mititele care fac mult zgomot. Dimineata la 6 am vrut sa arunc cu un bulgare intr/un nene care calare pe asa o masinuta curate trotuarul. Mi/a fost prea lene sa iau pantaloni pe mine, eram scurtii de pyjama asa ca l/am blagoslovit de dupa geam, de la caldura. Mi/era groaza ca maine am ora de sofat si cu ninsoarea asta drumurile vor fi grele, dar Victor mi/a spus sa ma uit pe geam, ca soseaua e curata, cum naiba, nu stiu, dar asta e!
Ti/am povestit cum se plateste la Zehrs? Un mall mare cu toate bunatatile posibile? E un automat, te asezi in fata lui, pui produsul cu codurile, tiue, faci tu c ear trebui sa faca o vanzatoare, apoi masina spune: pune produsul in sacosa, pui produsul in sacosa, apoi treci pe banda urmatorul si tot asa, pana termini, apoi apesi pe ecran cum vrei sa platesti, treci cardul, bati pinul si iei chitanta, INTOTDEAUNA IEI CHITANTA, si gata. Nu sta nimeni cu ochii pe tine, e o ametita de fetisoara acolo care supravegheaza vreo 8 cred automate de astea, dar cred ca fine/ul, amenda adica sau rusine e mare, sau e lumea stilata, nu stiu, dar nu iti vine sa strecori o bomboana. Gandire de roman, nu/i asa?
Lucrurile pe care le/am cumparat de la Viorel sunt de calitate, dormitorul e absolut din lemn, cu dressing, n/a avut neam de neamul meu asa, patul e super inalt, cu doua saltele. Fiecare camera are o camara, in dormitorul principal e f mare, acolo ai bara pt haine, raft pt pus plovare sunt isteti canadienii astia, nu tu dulapuri, bani aiurea!
La Andrei in camera am pus canapeaua, un dulap mai mare, un dulapior mic luat din dormitorul mare din acelea care stau de o parte si de alta a patului, masa de bucatarie, ca era mica, de lemn, frumoasa si i/am cumparat o lampa de birou, si un scaun de birou pe rotile.
Livingul, a livingul, avem doua fotolii Ikea absolute fantastice, daca le vezi, nu dai doi bani pe ele, dar sunt leagane, ne dam huta, hata pe ele tot timpul, o masa de cafea, scuze, translatie directa din romana, coffee table, o biblioteca, ceea ce la canadieni se cheama biblioteca la mine acasa s/ar fi chemat corp de biblioteca, dar asta e, de lemn, tv care el Sony cu tot cu mobilierul aferent, adica comoda de tv unde avem si video si dvd/ul, care e combina, plus receverul de la cablu. Avem haha, nu mai putin de 4 telecomenzi, e jale, e comedie sa umbli la sonor., ca sa dau cel mai minor exemplu.
Apoi biroul pe care e calculatorul, cu imprimanta, tastatura si mouse/ul sunt wireless, haha, boxe.
In dining space, hihi, avem masa de bucatarie luata de la Iulian si cu scaune, o sa ne luam si noi 2 scaune zilele astea, am vazut la oferta, o sa ne ducem intr/o seara sa ne luam. Bucatarie e utilata, e super, noi avem al nostru microundele, grill, filtru de cafea si prajitorul de paine. Mai avem si un desfacator electric de conserve dar cine sa se priceapa sa umble cu el?
Afara ninge, baietii s/au culcat, Bruce Willis nu stiu ce tot se zbuciuma pe tv, pe Fox29.
Ne/am mutat in apartament miercuri 1 februarie, dupa amiaza. De fapt toata dimineata am stat aici, am terminat de fiert, dezinfectat vesela, aranjat casa. Dupa cafeaua de dimineata am strans toate bagajele, am facut un pic de ordine si apoi am plecat pe jos la apartament. Dupa amiaza, dupa ce toti s/au adunat acasa, dupa ce am mancat, ne/am incarcat toti in doua masini si am venit acasa. Din cauza ca nu am avut telefon, Iulian nu a avut cum san e anunte cu o zi inainte, cand eram la apartament, sa mai ramanem ca vin cei de la Rogers sa instaleze cablu si net, asa ca miercuri seara am instalat Home Cinema Theatre si ne/am uitat la filme luate de la Iulian, Grease pe video si inca vreo 2 filme pe dvd.
Apoi ei au plecat acasa si ne/au lasat singuri. Ne/am uitat la filme, dar cea mai draguta faza a fost cand Victor a vrut sa iasa pe balcon. G i/a spus sa lase tot timpul plasa inchisa, daca aeriseste, sa nu intre cine stie ce musafir neplacut, desigur, ei au stat la doi si lor le mai intrau veverite pe balcon, vrabiute si alte ganganii. La 5, cum stam noi, putin probabil, dar sfatul G a fost ascultat intocmai. Asa ca, ori a uitat de plasa, ori nu a vazut/o, era intuneric, Victor era sa treaca prin plasa, a dat cu capul s/a speriat, dar eu am ras bine si m/am mai linistit, toata tensiunea cu mutarea s/a mai risipit.
Joi dimineata am fost sa il inscriu pe Andrei la scoala, G imi explicase cum ajung, imi aratase pe geam, asa ca am plecat la scoala, cu inima stransa. Aici toata lumea super draguta, astia ma complimenteaza ca vorbesc bine limba ca si cum eu nu vad crisparea pe fatal or cand incearca, cateodata, sa ma inteleaga. L/am inscris la scoala, mi/au dat orarul doar cu venit, plecat, pauze de masa si luni la 8.30 trebuie sa il ducem la scoala. Of, imi e tare greu, sper sa ii placa. Va face multa engleza suplimentar.
Noi vom avea ore de sofat, eu de la 10, Victor de la 11, cred ca o sa stea si el la ora mea si eu la ora lui, apoi trebuie sa mergem la centru de testare sa ducem si actele lui Victor, sa anuntam si mutarea in ceea ce priveste pe Victor. Eu am facut asta vineri, ba chiar mi/am programat si testul de G2, de traseu, dar Goran, instructorul i/a spus lui Iulian cand acesta l/a sunat sa il anunte de examen sa vina cu masina, deci instructorul i/a spus lui Iulian ca ma va programa el cand va crede ca sunt gata, sfatul lui este sa mai astept, sa mai iau o ora, doua. La sfarsitul orei pe care am luat/o vineri tipul mi/a spus ca sunt ok, doar sa ma asigur mai des. Aici capul trebuie sa fie in continua miscare, sa te asiguri pe toate stradutele ca nu iese vreun ametit, ca nu traverseaza vreun pieton, aici trebuie sa dai prioritate tuturor, macar la examen. Au un fix cu blind spot, punctual orb, trebuie sa te asiguri si acolo, asa ca am sa fac exercitii de gat.
Ce imi place la apartament este ca un perete la living este numai geam, jos un calorifer, impropriu spus calorifer, totul este parchetat, alunecam la greu pe aici, nu avem decat niste covorase de Ikea pe care le/am pus unul la intrare iar altul la Andrei in camera. Panorama e superba, mai ales seara, dar si acum cu toata zapada.
Astia au anuntat ca ninge, de 3 zile trimit avertismente de furtuna si canadienii si americanii, bineinteles ca in orarul prescris a nins, ninge in continuu, astia de dimineata curate drumurile, ba si trotuarele pe niste masinute mititele care fac mult zgomot. Dimineata la 6 am vrut sa arunc cu un bulgare intr/un nene care calare pe asa o masinuta curate trotuarul. Mi/a fost prea lene sa iau pantaloni pe mine, eram scurtii de pyjama asa ca l/am blagoslovit de dupa geam, de la caldura. Mi/era groaza ca maine am ora de sofat si cu ninsoarea asta drumurile vor fi grele, dar Victor mi/a spus sa ma uit pe geam, ca soseaua e curata, cum naiba, nu stiu, dar asta e!
Ti/am povestit cum se plateste la Zehrs? Un mall mare cu toate bunatatile posibile? E un automat, te asezi in fata lui, pui produsul cu codurile, tiue, faci tu c ear trebui sa faca o vanzatoare, apoi masina spune: pune produsul in sacosa, pui produsul in sacosa, apoi treci pe banda urmatorul si tot asa, pana termini, apoi apesi pe ecran cum vrei sa platesti, treci cardul, bati pinul si iei chitanta, INTOTDEAUNA IEI CHITANTA, si gata. Nu sta nimeni cu ochii pe tine, e o ametita de fetisoara acolo care supravegheaza vreo 8 cred automate de astea, dar cred ca fine/ul, amenda adica sau rusine e mare, sau e lumea stilata, nu stiu, dar nu iti vine sa strecori o bomboana. Gandire de roman, nu/i asa?
Lucrurile pe care le/am cumparat de la Viorel sunt de calitate, dormitorul e absolut din lemn, cu dressing, n/a avut neam de neamul meu asa, patul e super inalt, cu doua saltele. Fiecare camera are o camara, in dormitorul principal e f mare, acolo ai bara pt haine, raft pt pus plovare sunt isteti canadienii astia, nu tu dulapuri, bani aiurea!
La Andrei in camera am pus canapeaua, un dulap mai mare, un dulapior mic luat din dormitorul mare din acelea care stau de o parte si de alta a patului, masa de bucatarie, ca era mica, de lemn, frumoasa si i/am cumparat o lampa de birou, si un scaun de birou pe rotile.
Livingul, a livingul, avem doua fotolii Ikea absolute fantastice, daca le vezi, nu dai doi bani pe ele, dar sunt leagane, ne dam huta, hata pe ele tot timpul, o masa de cafea, scuze, translatie directa din romana, coffee table, o biblioteca, ceea ce la canadieni se cheama biblioteca la mine acasa s/ar fi chemat corp de biblioteca, dar asta e, de lemn, tv care el Sony cu tot cu mobilierul aferent, adica comoda de tv unde avem si video si dvd/ul, care e combina, plus receverul de la cablu. Avem haha, nu mai putin de 4 telecomenzi, e jale, e comedie sa umbli la sonor., ca sa dau cel mai minor exemplu.
Apoi biroul pe care e calculatorul, cu imprimanta, tastatura si mouse/ul sunt wireless, haha, boxe.
In dining space, hihi, avem masa de bucatarie luata de la Iulian si cu scaune, o sa ne luam si noi 2 scaune zilele astea, am vazut la oferta, o sa ne ducem intr/o seara sa ne luam. Bucatarie e utilata, e super, noi avem al nostru microundele, grill, filtru de cafea si prajitorul de paine. Mai avem si un desfacator electric de conserve dar cine sa se priceapa sa umble cu el?
Afara ninge, baietii s/au culcat, Bruce Willis nu stiu ce tot se zbuciuma pe tv, pe Fox29.
Subscribe to:
Posts (Atom)