va urma

so, burta e plina, ne uitam la tv, o asteptam pe Munza sa apara de la matusa.
Patul e divin, de puf, plapumioara subtire, de puf de gasca, ce mai...raiul pe pamant. Ii povestesc lui Miriam ca noi acasa il avem pe Ferdinand, asta e numele plapumei noastre, nume luat din Babe, Ferdinand era ratoiul ce se credea cocos...Dimineata imi zice Miriam ca toata noaptea s-a gandit la numele asta: cum o chema pe rata? ca ea lesina de cald...

Dimineata, la 6 si jumate deja eram la spital, totul aranjat, la 7 si jumate deja incepea conferinta.
si asa i-am cunoscut pe:
rusii care se pierdusera cu o zi inainte prin spital, pe care Miriam i-a trimis la Marriot si sa vada Toronto, care a doua zi aruncau cu cash sa isi plateasca: vreti euro, avem euro! vreti CAD? vreti USA$, si tot asa
perechea din Portugal care aveau cu ei o scrisoare/email catre Miriam: we, bla bla bla, pretend to attend the conference (mama ei de engleza)
spre usurarea tuturor apare si speakerul britanic
micul dejun e servit, cafeaua e buna, hai ca incepe conferinta, planificate erau 3 operatii transmise in direct in amfiteatru
apare o doamna in varsta care ne zice ca e la XR department si ca a fost trimisa aici de cineva, asa, ca apreciation, si nu stie unde sa se duca. Numele ei se potrivea cu alt nume din conferinta, asa ca ii punem pachetul in brate, o informam despre gala dinner, ea e socata, noi o trimitem sa vada operatiile, ea nu intelege de ce trebuie sa vada operatiile, ea e de la XR, noi insistam, ea pleaca nedumerita..
La 5 min apare unul din dr nostri urologi/chirurgi sa ne roage sa mergem una din noi la ceremonia de 10 ani de munca in spital, sa acceptam in numele lui diploma si cadoul ales de fapt de nevasta...Facem haz de el un pic si apoi ne loveste realizarea ca am trimis biata femeie sa vada o chirurgie cand ea se asteapta la un mic dejun, o strangere de mana si un cadou!
Intr-o fuga spre amfiteatru, incercam sa ignoram campurile operatorii de pe ecran, sangele care curge, bisturie, doctori care privesc ecranul cu incantare, incercam sa gasim "soricutzul" nu o gasim, of, ce naiba ne facem! A stiu unde o gasim, la ceremonie. Una din colege se duce la ceremonie, o gaseste, recupereaza pachetul de la ea, ii face cadou cateva freebies, ea e fericita, noi suntem fericite, si uite asa...radem toata ziua numai la amintirea intamplarii...
A, si dr W a fost fericit ca a rezolvat problema: cica daca nevasta e fericita si el e fericit! Cat adevar!