Wednesday, June 10, 2009

Azi

Thank you for all that you do
Get ready to feast on a huge, delicious breakfast! Come hungry for a meal of omelettes, sausages, bacon, potatoes, french toast, pastry, and fruit at the Staff and Volunteer Appreciation Breakfast, to be held June 10 from 7:30 to 9:30 a.m. in the Garden Terrace.
Mary Jo Haddad, president and CEO, and her Executive Team want to thank you for all that you do to make SickKids the great place that it is and will be serving staff. Thanks also go to those working and volunteering on late shifts: trays of refreshments will be distributed to your unit between 7:30 and 9 p.m. on June 9.

Asta a fost anuntul postat intern de cateva zile.
si am mers si eu, ca nu putea sa lipseasca Marte din post.
Inca sunt bulversata: Mary Jo Haddad ne-a strans mana la toti personal, care cum veneam spre locul unde au asezat statiile cu mancare, toti sefii mari acolo, serveau breakfast. Dupa fiecare strangere de mana (mai si strange lady asta), isi spala mainile cu antiseptic, zicand cat de important e (na, ca si eu facui la fel). Gestul a la Monk, dar are dreptate!

Omleta cu branza, bacon, carnaciori de breakfast, toast, croisant, cafea, suc...

Trebuie sa marturisesc ca mi-a fost tare jena: deci omleta ca omleta era preportionata, dar cand am ajuns la bacon servea Ross seful de la AboutKidsHealth, cu care ma stiu bine, asa ca m-a salutat vesel: ce faci Mariana? Sa-ti pun mai mult bacon?
aaaaaaa, nu, one strip is ok (as fi mancat toata tava, da de, trebuia sa apar dama fina)

mai incolo Bruce (alt sef care bantuie mereu pe la noi) servea carnaciori: Ce faci Mariana? Cati carnaciori sa iti pun?
aaaa, hi, just one thanks (mama ce buni sunt, numai unu, offf, dar de, dama fina)

si tot asa. ei pana la urma, micul dejun a fost consistent, bun si impresionabil :)

Si iar nu imi trece, CEO-ul a tinut personal sa ne stranga mana, sa ne felicite si sa ne multumeasca pentru munca ce o facem! ca si cum salariul nu era de ajuns


revin si editez asta dupa ceva feedback primit: sunt obisnuita cu sefii ai mari, vin des aici la sedinte, si normal ca ma stiu, ca imi urmez directoarea precum catelul in zgarda.
Plus ca la inceput nu stiam eu ce invart astia pe aici si am intrat in discutii hilare cu ei, de la ce s-a intamplat cu pestii din acvariu, si cum unul s-a omorat pe celalalt (peste) si apoi s-a sinucis. Normal ca le-a venit si emailul cu :with deep sorrow we anounce the death of our beloved fish named...
Apoi am aflat ca mai toti sunt directori prin spital si nu fietecine.
Ce m-a impresionat teribil a fost ca CEO-ul si-a facut timp sa vina. Stiu, si la U of Waterloo presedintele a venit si a participat activ la tot felul de activitati (inclusiv a stat pe rampa deasupra unei piscinute pline cu apa inghetata, ca studentii sa arunce cu mingea de tenis si sa-l scufunde). Nu e prima data cand vad asemenea lucruri, dar ma impresioneaza de fiecare data!
Scuze daca va par olecuta naiva, da' asta sunt eu!

off topic:
Andrei s-a suparat cand a primit cardul, a zis ca de unde si pana unde chiftea prajita, mai mult, poza: a zis ca e exact pe dos, el e un leu care nu are curaj in fortele lui si se vede pisica!

No comments:

Post a Comment