2

Scuze, Raluca :)


deci, la volan mandra, pun in aplicare cele invatate si repetate pe tanku lu tata: si vrrrrspstop, s-a oprit motorul! ma dau jos de la volan, cam tematoare, socru, om calm si cu scaun la cap vine si ridica capota la masina, imi zice apuca de colo, pune colo ( se desprinsese firul de la acceleratie). Gata, zice, suie la volan.
Ma sui la volan, stiti ritualul, accelerez usor, las ambreiajul, si vrsjstop, motorul se opreste. Ma dau jos de la volan si ma ascund in spatele lui Victor.(la vremea aia aia dispaream total in spatele lui Victor, eram subtirica mai!) Socrul meu, acelasi om calm si cu scaun la cap...stiti voi ce face.
Acu, tre sa zic, ca eram in camp, terenul plin de gropi.
O luam de la capat, mai e nevoie sa zic ca furtuna se intetite, calu orb facea circ de frica?
Pornesc motorul, usor pe acceleratie, lasam usor ambreiajul....si stop, ma dau jos din masina si fuga in papusoi. Socru meu, acelasi om calm, cu scaun la cap, zice, unde pleci, ajuta-ma. N-am avut curaj, a pus Victor firul la acceleratie. Apoi socru meu a scos masina din camp pe sosea, si a strigat la mine. Eu am iesit prin papusoi in sosea, n-am avut curaj sa ma uit in ochii omului, am suit la volan si....am plecat acasa. (v-am facut, ha)
Trec prin fata curtii lui baba Stefana si aia isi face cruce cand ma vede la volan ( cica i-a zis nepotului, adica lu socru-miu: fatuca aia mana orice? si calu meu si masina ta?) Ajung acasa, parchez masina intr-un colt de curte, sa aiba loc cand intra cu caruta, si ma sui direct in apod, unde era ascunzatoarea baietilor in copilarie. M-am dat jos cand fratele lui socru-miu, nea Milica, Dumnezeu sa il ierte! a murit luna trecuta, un om de nota 100, bun de pus pe rana, un om plin de viata si cu voia buna in suflet si pe buze, cum spuneam, cand nea Milica m-a asigurat ca nu patesc nimica, si daca nenea Stanica (adica socru-miu, fratele mai mare) nu te duce la Galati, te ducem noi inapoi... Asta mi-a adus aminte de alta trasnaie, de data asta nu a mea: eram cu toti la camp, socru meu si cei doi frati cu familiile, copii cu sotii si soatele dupa ei si nepoteii, toata lumea. Nu faceam noi foarte multa treaba, dar era distractie mare, ca eram multi. Si am inceput noi, cei din mijloc, copii sa observam ca nea Milica si nea Ion cam dispar regulat, din jumate in jumate de ora. I-am urmat prin papusoi si i-am gasit: fumau. Am ras sa lesinam: erau ascunsi, stand tupilati, incercand sa nu faca prea mult fum. Doi adulti in jur la late 40, fumand ascunsi in papusoi ca doi adolescenti! Ne-au lamurit ca era din respect pentru fratele cel mare, nefumator fiind nu privea cu ochi buni aceasta activitate. Acu tre sa va zic, ca scoru stia clar ca fratii fumeaza, si nu dadea doi bani! Si ce daca, sunt adulti, fac ce vor! El a ras cel mai tare, de cum povesteam noi, de atitudinea de ghiocel a fratilor mai mici, de ce idei puteau avea in cap, si undeva rasul lui a adus si doua boabe de lacrimi din dragoste pentru fratii mai mici care inca il respectau ca in copilarie!

oh, asta mi-a adus aminte de cand am distrul laptopul de servici al omului. Da asta-i alta poveste!