Saturday, February 28, 2009
Jurnalul unui emigrant - viata in Canada - viata inapoi in Romania
Partea de la inceput din Canada se petrece pe undeva prin Alberta, cred...
Partea din Romania se petrece prin Bucuresti, cred...
E posibil ca unele situatii sa nu mai fie chiar asa...
S-ar putea ca unele cifre sa nu fie corecte, dar mesajul este interesant.
12. Aug.
-Ne-am cumparat o casa noua in Canada . Sunt foarte emotionat. Aici e atat de frumos. Muntii sunt de o splendoare nedescrisa. Abia astept
sa ii vad acoperiti de zapada.
14. Oct.
- Canada . E cea mai frumoasa tara de pe Pamant. Frunzele s-au colorat toate in acele minunate nuante de galben si portocaliu.
M-am plimbat cu masina prin natura si am vazut cativa cerbi. Sunt atat de gratiosi. Cerbii sunt cele mai frumoase animale. Cred ca am ajuns in
paradis. Iubesc Canada.
11. Nov.
- In curand incepe vanatoarea cerbilor. Nu imi vine sa cred ca cineva poate
sa ucida un animal atat de frumos. Sper ca va ninge in curand. E atat de
frumos aici.
2. Dec.
-Azi noapte a nins pentru prima oara. M-am sculat si am vazut ca este alb
peste tot ca in cele mai frumoase vederi. Am iesit afara, am curatat in
fata casei si apoi ne-am batut cu bulgari de zapada (eu am castigat). Cand
a trecut masina de curatat zapada am curatat din nou in fata curtii. Tara
deosebita! Iubesc Canada !
12. Dec.
-Azi noapte a nins iarasi. Masina a curatat zapada din nou. Ne-a blocat
intrarea in curte. Aici e splendid.
19. Dec.
-Azi noapte a nins iarasi. N-am putut sa scot masina sa merg la lucru. Aici
e intr-adevar foarte frumos numai ca sunt obosit de curatat zapada. Din nou masina aia blestemata.
22.Dec.
-Cacatul asta alb nu s-a oprit toata noaptea. Am bataturi la maini de la
lopata si ma doare spatele. Aceasta maimuta cu masina parca se ascunde dupa
colt si doar asteapta sa termin de curatat in fata curtii ca sa vina iar.
La naiba!.
25. Dec.
-Craciun Fericit, pe naiba!. A nins din nou zapada asta nenorocita. Daca il
prind pe obsedatul ala cu masina il omor. F... muma-n c.. ...... ca nu arunca mai multa sare pe sosele!.
27. Dec.
-Azi noapte iarasi zapada.
Nu ies de trei zile din casa doar dau cu lopata intr-una dupa ce trece masina. Nu pot pleca nicaieri, masina este blocata sub un deal de zapada si
mai e si foarte frig pe deasupra. Au spus ca la noapte vor mai cadea inca
30 cm de cacatul asta de zapada.
28. Dec.
-Prognoza a fost proasta. S-au mai depus 50 cm in loc de 30 cm. Daca se
continua asa nu se va topi pana la vara. Masina de curatat a ramas blocata
si maimutoiul a venit la mine sa imi ceara lopata. I-am spus ca am rupt
deja 6 curatand rahatul ce mi l-a aruncat in fata curtii. Era cat pe ce sa
ii dau si cu lopata in cap.
4. Jan.
-Am iesit din casa in sfarsit. M-am dus pana la alimentara sa cumpar de
mancare si la intoarcere am lovit un cerb. Auto avariat in valoare de $3000. Bestiile de cerbi trebuie omorate. Sunt peste tot. De ce oare nu i-au omorat vanatorii toamna trecuta?
3. Mai
-Am dus masina la mecanic. Incredibil cat de mult a ruginit de la sarea aia
nenorocita aruncata peste tot ca sa topeasca zapada si tot degeaba.
10. Mai
-Ma mut inapoi in Romania . Nu imi pot imagina cum cineva normal poate trai
in Canada asta!!!!!!!
Jurnalul unui emigrant - intoarcerea in tara :
8 Dec.
Aterizez pe frumosul Otopeni. Nici nu ies bine ca sunt inconjurat de co-
nationali romi-romani care imi smulg bagajele din mana: "Lasa-ma boierule
sa te ajut la masina". Vai ce primitoare tara ! Imi dau lacrimile! Nu am
lei asa ca le dau dolari. Cu siguranta, privatizarea in Romania e pe cale
buna.
15 Dec.
Nici urma de zapada! Cald si bine! Umblu in canadiana subtire! Ca iubitor
de animale, aici e de mine! Un grup de 10 caini ma inconjoara de fiecare data cand ies din bloc si ma conduc spre tramvai (adevarul e ca ma cam
fugaresc). Nu mai duc viata sedentara din Canada cand ma urcam imediat in
masina din garajul subteran. Ce era sa fac?! Tentatia era mare caci benzina
era mult mai ieftina! Sunt fericit ca m-am intors! Cel mai bun pas facut in
viata! Imi caut un apartament!
31 Dec.
Aproape am uitat cum arata zapada! Ce frumos e! Maine e Anul Nou! Am facut aceleasi aprovizionari ca in Canada dar m-a
costat dublu! Ce bine ca am strans destui bani in Canada !!! Inca mai stau
cu restul familiei intr-un apartament de 2 camere. In Canada i se spunea
"one bedroom apartment" dar aici nu avem incotro si folosim si sufrageria
ca dormitor! E sublim! Cu totii ne simtim asa aproape unii de altii (si la
propriu si la figurat)!
3 Ian.
Gata! E cazul sa-mi caut de lucru. Bine ca e soare afara si chiar stam cu
geamurile deschise caci termostatul termocentralei si-a pus in gand sa ne usuce ca pe mumii! Aici nu-ti poti regla caldura dupa voie. Ce dor imi era
de transportul in comun! Aproape uitasem de mirosurile imbietoare! Noroc cu cainii caci am prins si eu tramvaiul! Noroc ca l-am prins si am scapat de
caini, dar ghinion ca m-am urcat fiindca am fost jefuit in aglomeratie.
Parca era mai bine cu masina!
9 Ian.
Mi-am gasit un servici cu 400$. Pe langa media de 150$, sunt meserias! Nu
gasesc nimic de inchiriat. Chiriile sunt scumpe, mancarea e scumpa,
telefonul ma usuca iar benzina tocmai s-a scumpit! Dar ce-mi pasa mie
caci oricum nu mai am masina! De doua zile nu mai avem nici apa calda nici
rece. Cica e seceta! Mai bine ningea cand trebuia sau se luau masuri cand s-a anuntat seceta!
3 Febr.
Mi-am luat masina si sunt fericit! A trebuit sa caut in dictionar cuvantul
"spaga" si l-am gasit ca slang. Inseamna "tip" or "gratuity" cu diferenta
ca aici nu poti obtine nimic fara asa ceva. Cred ca toate spagile la un loc
fac cat 1/2 din masina. Nu mai mentionez lupta pentru inregistrarea masinii
si nenumaratele birouri la care a trebuit sa ma duc cu tramvaiul. Nu a fost
o idee buna cu masina caci benzina iar s-a scumpit. Parca si in Canada
fluctua pretul dar si in jos nu numai in sus!
10 Mart.
Azi a plouat in sfarsit! Mi-am schimbat deja amortizoarele la masina din
cauza strazilor. Apa acopera gaurile si nu ai cum sa le ocolesti. Nu exista canalizare! Ba da, caci am vazut o tanti luand apa dintr-o balta cu
cana si o punea intr-o galeata! Asta da privatizare! Cam ineficienta, e adevarat, dar sa mai zica Vestul ca nu avem initiative! Am calcat intr-o
groapa si cred ca mi-am rupt glezna. M-am urcat in masina si, pentru ca nu
e automata am apasat pe ambreiaj cu umbrela. M-am indreptat spre Urgenta
urmarind o Salvare care, la un moment dat si-a deschis usile si a dat
drumul la un om sa cada pe strada. Nimeni nu a bagat de seama. Am ajuns la Urgenta de unde a trebuit sa fug la farmacie sa-mi cumpar
radiografii, bandaje si un sac de ghips. A inceput sa arate cam lugubru pe
aici.
9 Apr.
Inca nu pot merge la servici din cauza gleznei asa ca imi voi deschide un
business acasa! Nu se poate caci imi trebuie prea multe hartii care se
obtin de la 5 birouri localizate in 5 cartiere diferite. Nu am cum sa o fac
prin internet ca in Canada! Dar noroc ca am masina! Stiam eu ca nu am luat-
o de pomana!
10 Apr.
Ma uit pe geam la masina mea din fata blocului si observ ca arata cam
ciudat. Cobor si constat ca era schioapa de o roata, oarba de oglinzile
retrovizoare si violata la portbagaj. Chem militia (pardon, politia) si ii
astept in statia de tramvai caci nu aveau benzina pentru masinile lor
recent achizitionate. Voi vinde masina!
1 Mai
Cald afara iar in casa e si mai cald. Acum nici nu pot deschide geamurile
caci la coltul blocului e un caine mort intrat in putrefactie de aproape o saptamana care miroase rau si nimeni nu il ia. In schimb, masina mi-a
disparut aproape complet. Numai caroseria mai sta marturie a ceea ce a fost
odata "masina mea". Daca stiam, bagam cainele putrezit in ea si poate
disparea si el! Trebuie sa fi venit primavara in Canada! Maine imi iau
bilet.
2 Mai
Am incercat sa-mi iau bilet dar cel mai curand e peste 2-a luni..... Doamne,
cati Romani pleaca! Ii inteleg.
13 Iun.
Imi dau seama ca ACASA e acum Canada unde e zapada cand trebuie sa fie
zapada, unde e soare cand trebuie sa fie soare, unde imi pot lasa masina deschisa si cu cheile in ea pe strada, unde caini gasesti doar de cumparat
sau pe gratis de la magazine, unde nu sunt injurat pe strada, unde nu sunt
gropi sa-mi rup picioarele, unde imi pot controla temperatura in casa, unde
am aer conditionat, unde vanzatoarele au placerea de a ma servi si nu
bunavointa de a-mi face un serviciu, unde soarele se reflecta in geamurile
zgarie-norilor si nu in gunoaiele de pe strada, unde "spaga" nu exista
decat printre grupurile de emigranti care vor sa transforme Canada in
Romania, China, Uganda, unde lumea iti spune "Yes, please", "No, please" si "Excuse me" in loc de "Da nu vezi, de ce mai intrebi?", "Nu ba!" si "Uita-
te ba pe unde mergi, bai ochelaristule", unde in caz de urgenta sosesc politia (in masini), pompierii si salvarea in acelasi timp. Poate nici
Canada nu e perfecta dar macar acolo mai sunt inca oameni care lupta pentru
acest lucru.
1 Dec.
E clar ca toate greselile se platesc! Nu am realizat ca am depasit cele 6
luni cat aveam dreptul sa stau in afara Canadei si prin urmare mi s-a
refuzat intrarea....
Wednesday, February 25, 2009
O idee!
Then, wake up in an old age home feeling better every day.
You get kicked out for being too healthy; go collect your pension,
and then when you start work, you get a gold watch on your first day.
You work 40 years until you're young enough to enjoy your retirement.
You drink alcohol, you party, you're generally promiscuous and you get ready for high school.
You go to primary school, you become a kid, you play, you have no responsibilities,
you become a baby, and then…
You spend your last 9 months floating peacefully in luxury,
in spa-like conditions; central heating, room service on tap, larger quarters every day.
And then, you finish off as an orgasm.
I rest my case.
Sunday, February 22, 2009
Nu mai place ciocolata
He graduated from Makerere University Kampala with B.Commerce (Hons.) It is at this same university where he participated in university politics as a students' representative for Makerere University's Livingstone Hall. From 1996-1999 he was a Senior Lecturer in Financial Accounting and Quantitative Methods at Zambia's Evelyn Hone College of Arts and Applied Science.
Asta e Emmanuel. Un tip deosebit, un om pe cat de destept si simpatic, pe atat de modest. Casatorit, e "beneficiarul" unei mici printzese de abanos. Lucreaza la U of Waterloo, acolo l-am cunoscut intai ca temp trimis de o agentie, iar apoi cei de la universitate l-au pastrat.
Si uite asa, dupa tiparul Acheta a judecat toti oamenii de culoare.
Apoi apare "colega de suferinta de pe commute", nu atat de sociabila ca Acheta, dar nici o uracioasa. Un om ca toti ceilalti, nu foarte comunicativ dimineata la 6 si, la minus multe grade.
intra in scena Naomi, colega mea. A venit sa immi ceara badge-ul ca sa intre in spital. Nu m-am pututu abtine sa nu-i zic: o-i fi eu cu ten creol, dar nu in halul de ciocolata cum esti tu. Nu crezi ca o sa ai probleme incercand sa trec drept mine la securitate? A baiguit ceva si tot mi-a luat badge-ul.
hm...
ei, si incep sa ma intreb daca nu cumva am judecat pe toata lumea dupa un anumit om, dupa un anumit caracter, pentru ca, apare S Miller, secretara sefilor de la urgenta, o tipa de care am nevoie total, si care niciodata nu raspunde la emailuri si nici la telefoane. Niciodata. Am crezut ca e o tipa in varsta, plictisita de viata, care isi asteapta pensia intr-un loc cam agitat pentru felul ei si capacitatile ei. Ca e enervata de insistentele mele mult prea politicoase, siropoase de a-mi gasi o nisa in orarul celor doi doctori pentru diverse meetinguri. Si supriza, Miss Miller e tanara, nesperat de tanara, si e de ciocolata. A venit impreuna cu o colega sa ma roage sa ii dau o sala de sedinte la o anumita ora. Sa mor! Pai cat m-am rugat eu de ea sa imi dea sala lor de sedinte, ori sa imi zica daca e disponibila pentru niste sedinte conduse de sefii ei in parteneriat cu sefele mele? Iar acum sta in fata mea si se roaga de sala? Hm! Si cu un gest maret, le-am pus sala la dispozitie, cu amabilitate, zambet pe buze, dar in gandul meu, nu vreti sa stiti ce era!
Sefa mea a fost incantata de strategema, acu n-are cum sa ma refuze, nu are cum sa ma ocoleasca. Credeti? hm...
si uite ca intr-o dupa amiaza cu tanti mitza de ciocolata isi face aparitia la greyhound. O multime de bagaje, toate pink straluccitor, tanti mizat machiata si aranjata, dichisita, cu parul frumos si cu grija aranjat, dar cu mult mai multe kg decat orice doctor ar fi de acord. Si cum se face ce e aglomeratie in dupa amiaza aia, si mizat nu cedeaza nici un geamantan sa ii fie pus la bagaje, le taraie pe toate in autobuz, le aseaza pe scaunul de langa ea, se revarsa pe scaunul liber si...s-ar fi oprit aici, daca nu ar fi fost aglomeratia asta teribila, cand soferul numara locurile disponibile ca sa stie cati pasageri mai poate lua de la York. Si tanti mitza e nevoita sa isi dea scaunul de bagaje unui tanar disperat sa ajunga cat mai devreme acasa si incepe nebunia: soferul nu pleaca pana toata lumea nu este asezata, tanti mitza mai are vreo 3 genti de aranjat, sus nu mai incap, pe sub scaun a pus cate a putut, a avut intentia de a parca o geanta in bratele tanarului disperat dar asta i-a aruncat sageti in priviri, lumea incepe sa comenteze, soferul pune masina in parking, si o ameninta ca daca nu se aseaza o da jos, ca a averitzat-o din statie ca bagajele trebuie sa fie puse la locul lor si nu in autobuz...face ce face si se revarsa pe scaun.
Si toate s-ar fi oprit aici, o mica intarziere ca multe altele in cotidian, daca la SprotWorlds, cand sa cobor, nu ma impiedic de niste genti pink si aproape sa ma insir cat sunt de lunga pe coridorul autocarului...si o tanti mitza ofticata ca i-am dat cu sutul la bagajele ei pretioase!
Nu-mi mai place ciocolata. Sorry Emmanuel!
Monday, February 16, 2009
Imbatranire
Una din prietenele mele de suflet mi-a "daruit" aceasta melodie. Va invit sa va delectati sufletul cu aceasta insiruire magica de note si spirit. Ocazia? ei, da, imbatranesc!
Multumesc Nelia!
Am depasit de mult jumate din viata mea (ca expectanta) Ar fi cazul sa am o criza, asa, sa fiu in rand cu lumea. Ce sa fac, ce sa fie? N-am idei!
sa divortez? neah, prea mult efort si inca il iubesc
sa imi cumpar ceva extravagant? neah, si asa cc sunt of...stiti voi cum
sa calatoresc? ei, na, nu am pasaport valabil, ca as fugi de acasa!
sa ma imbat? nu se merita mahmureala de a doua zi, si nici doctorul meu nu ar fi de acord!
n-am idei? ma ajuta cineva?
Friday, February 13, 2009
Caracteristici
Cum noi ne credem ospitalieri, cu inima si bratele deschise, ne credem f destepti, dar realitatea e total diferita. De fapt suntem galaciosi, suntem plini de sine si nu atat de primitori cum ne credem. Asta e parerea mea, mai ales dupa ceva timp trait in afara tarii.
Am vrut sa scriu acolo cum sunt canadienii, dar cum toata lumea din tara stie mai bine decat mine cum sunt canadienii, cum e Canada si cum o ducem noi aici (mooooama ce rau o ducem dar nu vrem sa recunoastem:) am renuntat. Dar ideea de a scrie despre cum sunt canadienii si tangential alte natii imi da tarcoale.
Canadienii sunt politicosi. Canadienii pot fi trecuti ca definitie a politetii. Un zambet si un multumesc le sunt intiparite genetic dinainte de nastere si chiar conceptie. Imi si imaginez pe cineva acolo sus cum hotaraste soarta celor ce se vor naste: asta e canadian? da! pac stampila cu politetea. Asta e neamt? da, pac stampila cu ordinea. Asta e japonez? da, pac stampila cu munca de zi pana in seara.
Multa lume, si ar trebui sa specific romani, uraste zambetul si multumescul aferent, zice ca e fals, ca nu e nimic acolo si ca ar prefera sinceritatea romaneasca. Eu zic ca: nu-i stricati pe canadieni. Lasati-i asa, cu zambetul si multumescul aferent.
si asta intalnesti in magazine,
in autobuz
la scoala
la film,
la doctor,
peste tot.
In statia de autobuz, se aseaza in sir, primul venit e si primul urcat in autobuz. Si asta si in oras, si in campusul universitar si in statia de Greyhound. Zvonul umbla ca si la metro :)
Merg mai departe cu divagatia si zic:
sefa mea imi multumeste inainte sa imi dea taskuri de facut. eu ii multumesc ei ca imi da de treaba si uite asa incepe un lant al mutumirilor. Kelly (sefa) isi cere scuze cand imi da ceva de facut, pe mine ma bufneste rasul de fiecare data. De cate ori trece pe langa mine ma intreaba daca sunt ok. Sunt, cum nu, la salariul pe care il dai, la munca pe care nu o fac, si la oamenii pe care ii intalnesc aici, daca nu as fi multumita as fi un candidat perfect pentru casa de nebuni!
Dar sefa mea face parte din patura super educata canadiana, si astia primesc inca o doza de politete in scoala sau ca vaccin, cine stie?
Ce e de spus de canadianul de rand? hm
aventurile mele in commut sunt insirate in postarile precedente. Rar am scris despre soferi, care sunt niste caractere. Ei, e unul mai tinerel, ambitios rau de tot, abia a inceput si incearca sa isi faca rostul lui intr-o lume destul de preversa, cea a soferilor profesionisti de cursa lunga. Tinerelul, sa ii zicem asa, a fost soferul de dimineata spre Toronto o luna de zile. Punctual, la 6,05 era in statie. Cand ajungea in downtown Toronto, ne tinea un adevarat speech de dimineata: ne trezea delicat, ne anunta ca am ajuns at Royal York, cat e ceasul, ce temperatura e afara, cum o sa fie vremea si ne ura o zi buna. La inceput m-a distrat, apoi a inceput sa imi placa, acum imi lipseste. In ultima zi, ne-a anuntat ca de a doua zi se intoarce titularul cursei in vacanta si ne-a dorit toate cele bune. Ne-a spus ca el e cel ce face concediile, liberele, ca e cel mai noi in firma.
Revin mai tarziu...datoria ma cheama
am revenit
si s-au schimbat soferii, a revenit Bob, cel ce-mi zicea Eskimo Joe, care era numai un zambet dimineata si ne intreba cum suntem, daca suntem ok si tot asa. Cand ajungea la Royal York (uite poze cu locul:http://www.fairmont.com/EN_FA/Property/RYH/Photos/) doar anunta in microfon si asta era tot.
Apoi a plecat si Bob, si ne-am intors la firescul good morning, la un mormait in microfon royal york, si la yeah, ok cand i se multumeste la final de cursa
La intoarcere, in schimb, nu politetea conteaza, sau e apreciata, ci cat de repede se strecoara in trafic si cat de repede ajunge in Kitchener. Si daca inainte de anul nou calatoria lua cam o ora si 45 de minute, dupa anul nou s-a scurtat timpul, si ajungeam acasa si intr-o ora si jumate. Sa vezi mirare cand am ajuns in statie la 5.45, cand a anuntat soferul Sports World, am sarit din fotoliu buimaca, ca eu inca dormeam, nu-mi terminasem somnul (ati vazut cum am scris fotoliu si nu scaun? slick nu? ca nu ma crede nimeni ca autocarele sunt confortabile, au toaleta si retea de tv)
Apoi am avut constant acelasi sofer, un tip mai in varsta, care face ce face si intr-o ora si jumate ne aduce acasa.
He, si intr-o saptamana l-am avut pe Tinerelul. Yup, ce supriza!
In prima dupa amiaza ne-a anuntat important cand a intrat pe Gardiner Express: va multumim ca ati ales cursa express spre Kitchener, speram sa aveti o calatorie placuta, o sa incerc sa o fac cat mai scurta, sa va duc acasa cat mai repede!
Asa imi place...si ne-a dus acasa intr-o ora si 25 de minute! Record! Cand am iintrat pe usa la 5.50, Andrei era sa se inece cu ciocolata pe care tocmai o muta pe ascuns de pe raftul din bucatarie in stomacul lui!
A doua zi, cand l-am vazut tot pe Tinerelul la volan, am zambit multumita! ajung acasa finally pe lumina!
Ca de obicei, pe Gardiner Express ne tine discursul de bine ati ales cursa express si ne anunta ca mai devreme pe celalalt sens de circulatie avusese loc un accident, si ca traficul e oarecum ingreunat, ca o sa incerce sa ne aduca acasa nu cu mari intarzieri.
ei, am zis, omul isi da silinta, e de apreciat!
Si la prima incetinire in trafic, a iesit de pe 401, si da-i si ocoleste. Si ne poarta omul asta pe la tara, printre ferme, paduri, lacuri, frumos, da, frumos, da nu am putut dormi, ca de ocazie sa vad si altceva decat autostrada nu am deccat cand ma ratacesc!
Si la un moment dat ne trezim ca taiem 6 Nord, waw, ce cautam noi pe aci, colegii mei de suferinta pasageri nici ei nu prea recunosteau locurile....si mai stai la un semafor care se incapataneaza sa stea rosu cu toata ca nu e trafic deloc in pustietatea aia unde se intersectasera 2 drumuri aparent fara a fi cine stie ce circulate...
Ne trezim la un moment dat ca taiem iar 401, stai ca-i bine, ca o sa iasa pe highway si o sa ajungem repede acasa...da nu, intram in Cambridge si ne arata si alte cartiere necunoscute de noi, pasagerii!
Ajungem la 6.15 intr-un final, eu eram epuizata nervos, nu zic ca ceilalti erau mai bine, da de, eu am sange de balcanic in mine si fierbe!
Culmea indignarii canadiene (de fapt tot a politetii):
daca la coborare toata lumea multumeste soferului si mai arunca si cate un good job ori have a nice evening, de data asta nimeni nu a zis nimic. Mai, nimeni nu a zis nimic. Au coborat ca din pusca! da nu i-au zis nici: ce ai gandit frate de ne-ai purtat prin tot sw-ul ontarioului? Nimic, nici injuraturi, nici multumesc!
ei, ziceti si voi, sunt canadienii politicosi?
Thursday, February 12, 2009
Heartless
Andrei a avut mare trecere la tema cu melodia si mesajele sexuale directe sau indirecte. Colegii (care zice el ca pana acum nu-l bagau in seama) i-au cerut sa duca versurile de la melodie, si urmeaza sa aiba un debate daca sunt sau nu implicatii sexuale in lirics or ba
revin cand ma lamuresc cum pot sa descarc un you tube direct aici
http://www.youtube.com/watch?v=gWzlD7Lc6w8
we invented the insuline
moama ce discutii am mai avut cu cei de la u of waterloo referitor la cine a inventat insulina!!! jale si durere! ei o tin pe a lor, eu pe a mea!
si nu invatam nimic din propria istorie, nimic: am pierdut brandul la ciobanescul mioritic, nici o tuica romaneasca nu e recunoscuta, nici o mancare romaneasca nu e brand-ata. Cand naiba o sa ne trezim?
You know you are Canadian if...
Enjoy:
You think -10 C is mild weather
You wear socks with our sandals
You know all the words to "If I had a million dollars" by The Barenaked Ladies, including the inter-stanza banter between Steven and Ed.
You don't know or care about the fuss with Cuba, it's just a cheap place to travel with good cigars and no Americans.
You get milk in bags as well as cartons and plastic jugs.
You drive on a highway, not a freeway.
You have Canadian Tire money in your kitchen drawers.
You have more miles on your snow blower than your car.
Driving is better in the winter because the potholes are filled in with snow.
The municipality buys a Zamboni before a bus.
You use a red pen on your non-Canadian textbooks and fill in the missing u's from labor, honor, and color.
You know how to say free, prize and no sugar added in French thanks to your extensive education in bilingual cereal packaging.
You've plugged a car in overnight.
You've defended your property from trespassers with a hockey stick because you don't own a gun.
You only know three spices: salt, pepper and ketchup.
The mosquitoes have landing lights.
You have 10 favorite recipes for moose meat.
Canadian Tire on any Saturday is busier than the toy stores at Christmas.
You live in a house that has no front step, yet the door is one meter above the ground.
You've taken your kids trick-or-treating in a blizzard.
You think sexy lingerie is tube-socks and a flannel nightie with only 8 buttons.
You owe more money on your snowmobile than your car.
At least twice a year, the kitchen doubles as a meat processing plant.
The most effective mosquito repellent is a shotgun.
Your snow blower gets stuck on the roof.
You think the start of deer season is a national holiday.
You head south to go to your cottage.
You frequently clean grease off your barbecue so the bears won't prowl on your deck.
You know which leaves make good toilet paper.
The major parish fund-raiser isn't bingo it's sausage making.
You find -40C a little chilly.
The trunk of your car doubles as a deep freeze.
You attend a formal event in your best clothes, your finest jewelry and your Sorrels.
You can play road hockey on skates.
You know that Mounties "don't always look like that".
Like any international assassin/terrorist/spy in the world, you carry a Canadian passport.
You can eat more than one maple sugar candy without feeling nauseous.
You don't feel the urge to purchase maple syrup at the airport.
When in Niagara Falls, you scoff at how pathetic the American falls are compared to the Canadian ones.
You're not easily impressed by British accents.
You're easily impressed by British accents.
Thinks an income tax refund is a gift from the government.
On seeing a light at the end of a tunnel, assumes it is a train.
When given a compliment, always looks behind to see for whom it is intended.
Doesn't know anyone who doesn't owns a flag.
Finds Kentucky Fried Chicken "a bit too spicy".
Holds the world's record for telephone use, probably listening to "Don't hang up. Your call is important to us."
Will drive to an unemployment protest meeting in his Toyota.
Is convinced that democracy involves keeping your opinions to yourself.
In a restaurant, apologizes for not being ready to order at the waiter's convenience.
Will travel across the border to buy cigarettes and return home for subsidized cancer therapy.
Says "sorry" when you accidentally bump into him.
Waits for the light to change before crossing a deserted intersection at 3 a.m.
Takes as a signal for a standing ovation any two people who happen to be leaving during curtain calls.
Believes the Free Trade Agreement is an agreement about free trade.
Says "no big deal" to a sidewalk cyclist who's just knocked him down.
Considers turning up the thermostat an integral part of foreplay.
Says "no thanks" to a telemarketing tape.
Never sits in someone else's seat, even if the ticket holder doesn't show.
Says hi to anyone walking a dog.
Goes to hot-tub parties where people wear bathing suits.
Carries travelers checks in a money belt.
Heartily proclaims, "Sure it's 38 below, but it's a dry cold."
You know how to pronounce and spell "Saskatchewan."
Eh?" is a very important part of your vocabulary and more polite than, "Huh?"
Winter. Whenever you want it. And then some.
There's German food, Italian food, Chinese food, Armenian food, American food, but NO Canadian food.
You like the Americans a little because they don't want Quebec either.
Canadian lottery winnings are non-taxable!
Everything is labelled in English and French.
There are more pages about Hockey than the news in the newspapers
You know what are Tim Horton, Zellers and Canadian Tire
You have a canadian flag sewn on your backpack (unless you live in Québec)
You measure distance in hours.
You use a down comforter in the summer.
You think of the major four food groups as steak, beer, fish and people from Saskatchewan.
You know what kind of snow throws best.
It takes 3 hours to go to the mall for one item even when you're in a rush because you have to stop and talk to everyone in town.
You know Toronto is not a province
You design your kid's Hallowe'en costume to fit over a snowsuit
Driving is better in the winter because then the potholes are filled with snow
You only burn your bra when you're out of wood
You yell "Patio Weather!" when the temperature rises to 0.
You carry jumper cables in your car and your girlfriend knows how to use them.
There are seven empty cars running in the parking lot of your neighbourhood Tim Horton's at any given time.
Most of your clothes have Canadian beer logos on them.
Summertime is when you switch your toque for a ballcap (with a Canadian beer logo on it)
You have a bumper sticker that says "If you're Canadian show me your Beaver"
You own an ice auger
You made your horn louder when your brakes wore out
You have a bumper sticker that reads: Fight Crime! Shoot Back
Bragging Rights
We invented ski-doos, jet-skis, velcro, zippers, insulin, penicillin, zambonis, the telephone, short-wave radios, and Superman.
The Hudsons Bay Company once owned over 10% of the earth's surface and is still around as the world's oldest company.
We have the largest English-speaking population that never, ever surrendered or withdrew during any war to anyone, anywhere.
sper sa va placa (ceea ce e cu rosu...ghiciti?)
Wednesday, February 11, 2009
La multi ani, Neculai! La multi ani fratelui meu!
E tare bine sa ai un frate, nu conteaza ca mai mic sau mai mare, e bine sa fie la casa omului. Cand esti acasa la parinti copil, un frate/sora e bun ca imparti bunatatile, ai pe cine da vina, si ai cu cine te bate ori certa atunci cand ai o zi proasta. Asta cu certatul e valabila si mai tarziu in viata. Pai e frate-tu, tre sa vorbeasca cu tine, nu are incotro ( si reciproca e valabila:)
Mai tarziu in viata ai cu cine imparte bucurii si necazuri, ai cu cine imparte grija parintilor, ai pe cineva care te crede atunci cand te vaiti de relatii familiale.
Cel mai bine e cand, ca in cazul meu, ai un frate "important" care si-a facut un nume in domeniul lui si care e cunoscut. Ei, e tare cool, si chiar daca aici in Canada asta nu prea conteste, eu tot ma laud cu fratele meu!
Acum sa nu credeti ca toate sunt roze in relatia mea cu el! Nicidecum, la cat de usor ii sare tandara, ca are fitilul cam scurt, dar e un tip de treaba care are rebound rapid, dupa ce ii trec bazdacii! Noroc cu cumnata mea, o dulcica, care actioneaza ca paratraznet mai tot timpul si care merita sigur cuvinte de lauda...(pupici Iulica)
Ca sa ma laud, frate-miu a venit la cererea mea expresa, dupa ce am actionat in mod manipulator si mama a fost nevoita sa cheme barza sa aiba liniste in casa cu mine!
cred ca deja ati inchis fereastra asta cu blogul, din cauza de siroposenie, dar sunt 3 ani de cand nu ne-am vazut face to face, except the internet, asa ca am circumstante atenuante :)
stii ca esti canadian cand... va mai amintiti emailul ala care circula o vreme? la fel cu stii ca esti roman cand....
acum 3 ani, in prima noastra iarna canadiana, care nu a fost atat de teribila ca cea de anul trecut, am crezut ca nu mai vine vara, ca am intrat in era glaciara. La 1 martie tin minte ca au fost peste 0 grade celsus si ca am fost socati vazand copii mergand la scoala in tricouri. da ati citit bine, era soare afara, 0 grade, 1 la pranz, iar copiii mergeau la scoala in tricouri si slapi!
Dupa cele cateva luni de iarna cu minus 2 digits frecvent, cand saptamana trecuta au fost 0 grade sambata, imi venea sa plec la cumparaturi in vesta! iar Victor mergea cu geamul deschis la masina, cu caldura oprita. Pai stit gluma: stii ca esti canadian cand la 0 grade afara esti gata sa pleci in oras doar in tricou!
La mine mai merge si faza cu: stii ca esti canadian cand peferi drumurile inzapezite ca sunt gropile ascunse :)
azi am avut de tinut o prezentare pentru tot institutul, si cand am dat materialul spre aprobare sefei, totul a fost serios, si foarte formal, dar cand sa prezint materialul nu am rezistat nu il punctez cu niste glume, de au ras cu mainile pe burta. Inaintea mea fusesera 2 prezentari cumplit de serioase si plictisitoare, incat mai aveam un pic si cadeam cu nasul in farfurie...asa ca aghiutza mi-a dat branci sa pun ici colo glumite. oh boy, ce imi lipsesc prezentarile...expunerile...trainurile...
gata cu vaicareala, acu astept consecintele, ca a inceput sa ma incerce frica ca or realiza ca subiectul a fost prea serios pentru glumele facute...
la multi ani, frate-miu!
Monday, February 9, 2009
Muieti-s posmagii
Poza e facuta din casa, cred ca avea si blitzul, dar iepurila nu a dat nici o atentie
Thursday, February 5, 2009
Alerta!
The Center for Disease Control has issued a medical alert about a highly contagious, potentially dangerous virus that is transmitted orally, by hand, and even electronically.
This virus is called Weekly Overload Recreational Killer (WORK). If you receive WORK from your boss, any of your colleagues or anyone else via any means whatsoever - DO NOT TOUCH IT!!!
This virus will wipe out your private life entirely. If you shouldcome into contact with WORK, you should immediately leave the premises.
Take two good friends to the nearest LCBO and purchase one or both ofthe antidotes - Work Isolating Neutralizer Extract (WINE) and BothersomeEmployer Elimination Rebooter (BEER).
Take the antidote repeatedly until WORK has been completely eliminated from your system.You should immediately forward this medical alert to five friends. If you do not have five friends, you have already been infected and WORK is controlling your life.
Cine are nevoie de traducere, sa lase un comment