Cum marti e ziua in care filmele is la juma de pret la cinema, am decis sa imi iau liber marti, sa imi fac apoitment la doctor ca sa imi refill reteta (mama ce romengleza...jalnic) si dupa amiaza sa vad un film...orice.
Andrei profita de situatie, o suna pe Kari si o invita la film. Mai mult, o lasa sa aleaga filmul!
Ast prunc al meu poate sa patenteze respiratia prin urechi: pana isi ia inima in dinti sa o sune, cat o suna si vreo jumate de ora dupa ce o suna nu respira! Nu RESPIRA! Fenomen observat si cand a mers la film: de cand s-a suit in masina si mult dupa ce Kari era in drum spre casa (tala ei a adus-o si luat-o) pruncul nu a respirat. Cum de la film am mers direct la antrenament la inot, abia dupa ce antrenamentula fost done, copilul a respirat si a incercat chiar sa zambeasca!
So, am zis sa vad Eat, pray and love! Toata lumea zicea ca e un film interesant, majoritatea care au citit cartea nu au fost deloc impresionati, dar am zis, ok, hai sa merg!
In dimineata respectiva, la un show matinal, o tanara pshiholoaga sfatuia cucoanele in criza de midlife sa nu o ia rara si sa plece de aiurea in lume, urmand exemplul autoarei, pentru ca de fapt respectiva a avut un contract: a fost platita pe tot timpul calatoriei, si nicidecum nu si-a vandut toate posesiunile ca sa se cleanse spiritual!
Miriam in schimb a facut asta: a vrut sa traiasca un an in Asia. Un an inainte a planificat: abia cumparase o casa, deci mortgage-ul trebuia platit. A economisit la sange un an: nu pantofi, nu restaurante. A vandut masina si a plecat. A traiat un an in India si Thai, Laos si ...nu mai tin minte! A incercat o curatire spirituala cum ea e evreica dar nepracticanta. Nu i-a iesit. A facut yoga ( ca sport) si a zis ca a slabit, arata fantastic, incat a primit ceva oferte de job pe acolo (fiind alba). A zis ca nu regreta decat ca nu a trait nici o mare iubire! In rest a zis ca a fost un an castigat, nu pierdut!
Revenind la film: parerea mea, Julia nu se potriveste cu nici un oponent masculin din film: sotul ei e jalnic pe langa ea ( ma rog, actorul), tanarul actor cu care se "trateaza" de casnicia plictisitoare nu inspira alaturi de Julia nici un pic de pasiune...
Mi-a placut enorm in schimb muzica braziliana din fundal, extrem de seducatoare:http://www.youtube.com/watch?v=fl2WJdn3qOE
Si apare Javier, care e delicios, care e adevarat, care emana masculinitate prin fiecare por, prin fiecare respiratie...Si in scena in care Julia il refuza, imi vine sa urlu din sala: esti norocoase si toanta!
Care Javier e prea mult pentru Julia...
si ma uit in jurul meu in sala:: numai babe! numai babe de peste 70 de ani! care imbaloteaza popcorn si sucuri (mai si cine stie cat de mare e punga de popcorn aici, stie ce vorbesc, eu cu Andrei m-am chinuit pe o singura punga medie si tot n-am dovedit-o cand am vazut the sorcerer's apprentice). Mari, late, abia incap in fotoliile comfortabile ale cinema-ului proaspat renovat. Cand am povestit la servici, colegele radeau: asta e publicul lui Oprah! Ea le-a zis sa vina sa vada filmul! anyway, dupa ce ca abia stau sa nu dau la peste de la mirosul de popcorn, sufocat in unt, se ridica 2 tanti si dispar, ca sa se intoarca cu fries! Omorati-ma!
Si revin la Julia/Liz, care nu stiu cum reuseste sa aiba parul extraordinar de aranjat, culoare si coafura si in timp ce spala templul in India, si cand se dezdrabaleaza salbatic cu Javier de ajunge sa o doara fierea parca...
Si mi-au placut:
Having a baby is like getting a tattoo on your face. You really need to be certain it's what you want before you commit."
People start resembling, I used to look like Stevens, now I look like David
si dialogul cu vindecatoarea din Bali e superb! l-am cautat pe youtube si nu l-am gasit, din pacate!
am facut varza filmul, mi-am facut datoria, eh!
No comments:
Post a Comment