Vacanta

Vara asta Andrei si-a mai luat un credit la engleza. De data asta nu ESL.
O luna de zile a muncit cu sudori la engleza, a mancat, visat, spalat pe dinti, dormit, motait, citit, vorbit Engleza. Si Shakespeare. A aflat ca a trecut creditul, cu o nota ok abia in septembrie!
Vacanta a venit la el in August. Era deja obosit, frustrat! L-am lasat ca pe el. Atat i-am cerut sa se duca intensiv la inot. S-a dus!
A citit, a gatit, a mancat, s-a jucat, a urmarit filme, a facut ce a vrut!
Apoi dupa vreo saptamana a inceput sa ne duca dorul. Noi la munca toata ziua.
Intr-o zi vin de la servici, direct in dormitorul mare, sa ma schimb sa ies sa alerg. Incep sa ma dezbrac si aud un tipat din mijlocul patului: I am blind! I am blind! I saw my mom naked!
Am sarit in sus, m-a speriat sa mor! Am inceput sa tip la el: tu ce cauti la mine in camera?!!
NO, What are you doing in your room? striga Andrei, si o ia la fuga...

Tanara si nelinistita

Tanara nu mai sunt, nici in inima, nici in spirit. Nelinistita, insa, n-am incetat sa fiu niciodata!
Am revenit, si asta din cauza ca Adriana m-a instigat! Adica ma duc ca tot omu la estetician sa imi curat fata de parul nedorit si Adriana ma provoaca sa povestesc!

Sa povestesc ce s-a intamplat vara asta...Nu cronologic, ca nu am o memorie atat de buna, ci asa cum imi vine, cum le simt...
Deci azi povestesc de alergat! Dap, am alergat cursa de 5km de la Toronto Scotiabank Marathon. Si am fost destul de rapida, a 14 la grupa mea de varsta, din 323 de alergarete! si 849 din 6751 de alergareti de toate varstele!
28.48 min, asta e timpul care l-am scos, si care e inscriptionat in medalia primita!

Am inceput sa alerg prin aprilie, cred eu, la inceput 3 km, apoi m-am aruncat la 5km.
Mi-am luat incaltari speciale de alergat, de la Nike, mi-am descarcat pe ipod albumul Fast Five (soundtracks-urile filmului cu acelasi nume) si am inceput sa starnesc praful prin cartier. Acu praf nu prea este, nici caini nu prea am starnit, ca-s obisnuiti ori prea politicosi cu zapacitii ce alearga prin cartier.
Incet incet am crescut de la 3km in 40 de minute la 5 km in mai putin de 30 de minute. Prea putin timp de alergat asa ca regulat am alergat 6 km.
La timpul cursei deja ma plictisisem. Am mers la cursa mai mult ca o validare. A fost f frig in ziua aia, f mult vant!
M-am trezit tarziu in duminica cu pricina. Victor nu m-a trezit. La 9 cand am facut ochi, sa lesin. In jumate de ora am iesit pe usa...
Am ajuns la 11 in Toronto, dar era deja f tarziu, strazi blocate din cazua maratonului, nici o sansa sa ajung la linia de start intr-o ora! Asa ca in prima intersectie, pe Lakeshore, dirijata de un politst, ii arat bibul cu numarul de la cursa, si ii zic ca nu am cum sa ajung la start. Imi da voie sa folosesc linia de urgenta si asa cu avariile puse, si mai trecand de vreo 3 politisti, ajung la CNE, unde se dadea startul. In ziua aia si frig, si vant. Baietii au luat geaca mea cu ei, si cu autobuzele puse la dispozitie de organizatori, au plecat spre linia de sosire.
Am alergat cat am putut de bine. Nu eram antrenata de o saptamana, si intr-o perioada mai dificila, m-am tarat tot drumul. Pe la jumate m-a ajuns din urma un nene la vreo 70 de ani care impingea de un carut in care era un paraplegic de vreo 20 si de ani! oh, ce rusine mi-a fost. Scopul a fost ca stia doi sa nu ma depaseasca!
Stiti cum am terminat! nu mai scriu!
la linia de sosire, cumva, Victor si Andrei au intrat pe culoarul celor ce alergasera, si mi-au dat haina imediat, apoi s-au pus la colectat bunatati: de la fructe, la sucuri, patiserie, totul pentru cei ce alergasera. Da' cica ei erau cu mine :))

am sa revin