Are nevoie de ajutor!

Ultima ora, Filip are adresa de paypal!
danniellm@gmail.com

Multumesc tuturor celor care s-au aratat disponibili sa ajute micul sufletel! Scara la cer faceti!

Va postez povestea micului Filip! Prin fratele meu am ajuns sa ii cunosc parintii si dintr-un copil cu nevoie disperata de ajutor, cum sunt mii de copii in Romania, Filip a devenit copilul pe care il stiu personal ca are nevoie de ajutor!
Dar povestea lui Filip rezoneaza in sufletul meu profund pentru ca si Andrei s-a nascut la 7 luni, 1400 de grame, a stat in incubator luni, doar printr-un miracol ochii nu i-au afectati profund de tubul de oxigen. Asa ca atunci cand Nicu mi-a zis de Filip si lupta lui pentru lumina, sufletul meu a fost strapuns de durerea veche a luptei cu kg, cu fizioterapia, cu gimnastica pentru ochi, cu...
Gata, va las sa cititi povestea lui Filip si va rog ajutati-ma sa facem astfel incat sa aiba un final fericit!

http://razvanfilip.blogspot.com/

VA PREZINT POVESTEA MEA

Buna ziua,

Ma numesc Filip Razvan si m-am nascut odata cu primul fulg de nea, pe 15 decembrie 2009. Am fost atat de nerabdator sa-mi vad parintii si fratiorul incat am venit pe lume prea devreme. Nu m-am gandit ca “mai devreme”, adica la doar 29 saptamani, poate sa nu fie cel mai bine pentru mine.

Cand m-am nascut aveam doar 1 kg si o vointa de fier sa traiesc. Pentru ca medicii nu mi-au dat de la inceput sanse sa supravietuiesc eu m-am incapatanat sa demonstrez ca atunci cand fratiorul meu s-a rugat la Doamne Doamne sa-i dea un fratior cu care sa se joace, nu a facut-o in zadar. Am stat 2 saptamani departe de mama mea intr-o cutiuta pe care medicii o numeau incubator si care ar fi trebuit sa -mi creeze un mediu asemanator cu cel din burtica mamei. Cu toate astea acel mediu cu prea mult oxigen mi-a facut rau la ochisori.

La 1 luna de viata aveam doar 1660 g dar mami a vrut sa ma ia acasa pentru ca si-a dat seama ca nu-mi place acolo in spital si, cum eu eram deja destul de puternic sa respir si sa mananc singur, medicii ne-au dat voie sa plecam.

Acasa ma astepta cu multa bucurie si emotie tati si fratiorul meu Alex dar… nu am stat prea mult acasa pentru ca parintii mei m-au dus la un control la ochisori si asa au aflat ca ochisorii mei sunt bolnaviori. Din cauza oxigenului pe care l-am primit cand m-am nascut sau cine stie, poate pentru ca am fost asa grabit, sufar de Retinopatie de Prematuritate (ROP), ceea ce inseamna ca retina din ochisorii mei s-a desprins adica eu nu voi putea sa vad niciodata?!?

Va dati seama ce mahniti si tristi au fost parintii mei insa cel mai suparat a fost fratele meu care, desi nu a inteles prea bine despre ce e vorba, pentru ca are doar 5 ani, s-a oferit sa-mi dea macar un ochisor de-al lui de ajutor pentru ca nu vrea sa fiu bolnavior deloc.

Eu nu m-am lasat mai prejos si m-am hotarat ca trebuie sa-i ajut pe parinti in lupta lor asa ca am fost puternic si am rezistat la 2 operatii laser si o operatie de vitrectomie pentru care a trebuit sa merg tocmai in Ungaria si care ar fi putut salva ochisorii mei . Din pacate nu a fost asa pentru ca ROP a avut o forma agresiva in cazul meu si a dus la desprinderea retinei in ambii ochisori.
Mami si tati nu se dau batuti si nu vor sa accepte faptul ca eu nu le voi putea vedea niciodata chipul lor, al fratiorului meu si al celor care ma iubesc, ca nu voi putea alerga sau ca nu voi putea face intrecere cu bicicletele cu Alex, asa cum el si-a dorit.


Asa ca s-au pus pe cautat peste tot un tratament pentru ochisorii mei.

Si pentru ca nu si-au pierdut increderea si nici speranta ca eu voi putea macar sa zaresc lumina zilei si, in viitor, cu multe exercitii pentru stimularea vederii voi putea sa vad si alte minuni ale lumii din jurul meu, o raza de lumina a venit tocmai din America unde, la o clinica din Detroit un domn doctor imi poate reatasa retina printr-un procedeu tare complicat in care foloseste enzime din sangele meu sau al mamei.

E o sansa pentru mine si sunt hotarat sa lupt pentru ea insa nu pot singur deoarece pentru aceasta operatie am nevoie de 30 000 $.

Mami, tati si cei care ma cunosc si ma iubesc lupta sa stranga acesti bani insa eu stiu ca sunt prea multi iar timpul e foarte scurt.

Ca sa va explic pentru ce imi sunt necesari asa de multi bani am sa va transcriu mai jos raspunsul primit din America:

ASSOCIATED RETINAL CONSULTANTS, PC

SURGICAL FEE SCHEDULE

PRELIMINARY TREATMENT COST FOR DRS. TRESE, CAPONE, & DRENSER:

The following is an estimate of the main expenses that you will incur during your medical evaluation and potential surgery. Please note that all amounts are subject to change and that the funds are payable in U.S. currency only.

Physician Expenses

(PAYABLE BEFORE ADMIT):

INITIAL OFFICE VISIT $350.00

CHARGE, PER SURGERY $5,400.00 (Per Eye)

ANESTHESIA, PER SURGERY $900.00 (Per Eye)

TECH. SURGICAL ASSISTANT $1,100.00 (Per Eye)

NOTE: These expenses are for one eye. If both eyes have surgery, then these same charges would be billed for the second eye.

Additional Hospital Expenses

(PAYABLE BEFORE ADMIT):

EACH ADMISSION $8,900.00

TOTAL APPROXIMATE MEDICAL EXPENSES FOR SURGERY ON ONE EYE

$15,520.00

(Includes physician expenses & approx. hospital charges)

Adica toate astea s-ar traduce cam asa:

Consultatie initiala doctor : $350.00

Operatie: $5,400.00 (pentru un ochi)

Anestezie: $900.00 (pt un ochi)

Asistent operatie: $1,100.00(pt un ochi)

Cheltuieli de spitalizare: $8,900.00

Cheltuieli transport: $3000

Cheltuieli locale: $ 3000 ( pentru ca nu voi putea sa plec din SUA decat dupa trei saptamani de la operatie calatoria cu avionul fiindu-mi interzisa din cauza altitudinii)

Tot ce va rog este sa ma ajutati sa o pot vedea pe cea care mi-a dat viata si care sufera foarte tare, sa o pot privi in ochi, sa-i sterg lacrimile si sa-i spun c-o iubesc.

Fara ajutorul vostru, al celor care puteti, nu voi ajunge niciodata sa-mi vad visul cu ochii.

Vreau sa ma joc cu fratele meu, sa ne intrecem cu bicicletele, sa jucam fotbal , sa ne uitam impreuna la desene animate sau sa coloram.

Cei care aveti un suflet mare si doriti sa fiti alaturi de mine in aceasta incercare o puteti face in conturile pe care parintii le-au deschis pentru mine.

Va multumesc tuturor celor care ma vor ajuta financiar dar si celor care ma vor ajuta doar cu un gand bun.

Cont: RO15RNCB0748032381840001 RON

Numele bancii: Banca Comerciala Romana (BCR), Sucursala Galati

Adresa bancii: Strada Brailei, Nr. 35, Galati, Judetul Galati

Titular cont: Cioc Ancuta Laura

CNP-ul titularului: 2770706170433

Adresa titularului: Str.Textilistilor,nr 2, bl. B1, ap 95, Galati, Romania





Cont: RO26RZBR0000060012514380 EUR

BIC /SWIFT: RZBRROBU

Numele bancii: Raiffeisen Bank, Agentia Galati

Adresa bancii: Strada Brailei, Nr. 31, Galati, Judetul Galati

Titular cont: Cioc Mihaita

CNP-ul titularului: 1770608170388

Adresa titularului: Str.Textilistilor,nr 2, bl. B1, ap 95, Galati, Romania





Cont: RO58RZBR0000060012514386 USD

BIC /SWIFT: RZBRROBU

Numele bancii: Raiffeisen Bank, Agentia Galati

Adresa bancii: Strada Brailei, Nr. 31, Galati, Judetul Galati

Titular cont: Cioc Mihaita

CNP-ul titularului: 1770608170388

Adresa titularului: Str.Textilistilor,nr 2, bl. B1, ap 95, Galati, Romania

Ne puteti contacta la tel 0742.257251 si 0742.211051

A mai imbatranit unul...

A fost ziua lui Glen. In weekend! cum traditia cere ca sarbatoritul sa fie scos la lunch, am inghitit in sec si am invitat omul, cu un zambet larg si cu inima purece.

No, nu ma intelegeti gresit, imi place Glen, e rafinat, e o femeie cocheta in ambalaj masculin, e sofisticat si peste masura de complicat.

Un lunch cu el e o delectare!

Numai ca Glen e high maintenance! rau de tot! Samponul lui costa cat tot Pantenul ori Loreal'ul meu pe jumate de an! Nu mai discutam de celelalte cosmeticale, si nici sa nu intram in domeniul expensiv al hainelor!

Glen dineaza la restaurante fine, si doar se prosteste la lunch cu noi la Hero burger! De ziua mea m-a scos la Swiss Chalet. Nu e chiar fine lunching dar nu e nici Terrace Cafe :) Regula e ca sarbatoritul sa aleaga restaurantul, dar am preferat sa il las pe el sa aleaga, ca poate mergem intr-un loc mai fancy, ori delicios, ori... SC nu e rau de loc, cea mai buna friptura de pui, supa excelenta, ca sa nu discutam de cartofii prajiti care sunt yummyyy

Deci ne invitam reciproc pe Outlook la lunch, azi la 12. Initial a vrut pe undeva prin Eaton Mall, apoi s-a razgandit. Si a zis ca a descoperit un Salad Bar excelent, up scale, aproape, vegetarian. Mergem?

Mergem!

Soare, frumos afara, o placere sa te plimbi prin centrul Toronto-ului. Scurta plimbare ca in 7 min am ajuns!

Ce sa zic: frumos, frumos rau de tot! 3-4 baruri de salata, cu chestii super healthy, aratau delicios, o nebunie! Ne-am umplut farfuriile, ne-am asezat la rand sa plateasca subsemnata: 40 de dolari cu tot cu bacsis! Sa lesin, sa ma albesc! Pai la banii astia cumparam un porc intreg, nu mancam verdeturi pretentioase! (nu ma intelegeti gresit, si la SC cam tot atat de ajunge un lunch de 2, dar frate, ai o jumate de pui de persoana!)

De la prima bucatica bagata in gura, pana la ultimul lins de farfurie: EXCELENT! Delicios! merita fiecare banut! Nu ma intrebati ce am mancat, ca am decis sa ma iau dupa cum arata, nu dupa ce scrie pe eticheta, dar delicios!

Daca as mai merge odata? ma insel!

Istoria se repeta

Cred ca aveam vreo 12 ani cand am facut rost de 10 lei. Cred ca i-am economisit, nu mi-am luat pachet, n-am luat bilet in autobuz, si am facut 10 lei.
Ma ardeau in buzunar rau de tot, si cum din clasa I nu mai mancasem inghetata, am decis dupa scurte deliberari sa ma infrupt din fructul interzis. 4! 4 inghetate, wafe, cu ciocolata, cu vanilie.

dupa ani am aflat ca asta se incadreaza si la binge eating....dar atunci am decis ca imi scot parleala!
Le-am mancat in drum spre casa, intr-o graba mare, sa nu se topeasca, nu era f cald afara, dar totusi, si sa nu ma prinda mama. Inghetata imi era total interzisa deoarece eram eleva la liceu de muzica (duh!)

2010:
Joi, Andrei vine acasa tusind, cu nasul curgand, si cu un inceput de febra. Normal ca incep intrebarile de rigoare:
ai iesit afara transpirat (nu mami, in pauza stau in biblioteca, imi fac teme ori citesc)
ai pupat o fata racita si ai luat raceala (muuuum! stop it!)
ai mancat inghetata (whoops, da!)
Si asa am aflat ca mancase inghetata in fiecare pauza, ca era gratis. Cei de a 11 aveau un proiect de marketing, si ademeneau cobaii cu inghetata.
binge eating inghetata, nu s-a putut opri!
era gratis, era buna!

de mult:
de prisos sa spun ca a doua zi gatul meu era rosu, inflamat, ca abia puteam respira, amigdalele erau cat nuca, si tuseam, si stiti voi restul...
M-a pus mama pe siroape, m-a dus la doctor, tratament injectabil, du-te la vecina asistenta (mama ce baiat frumos avea, de drag si cu cantec ma duceam la intepat). Doctorita m-a luat la intrebari si cu toate ca am negat vehement, concluzia a fost ca am mancat inghetata!
Aaaa, am mai luat si o mama de bataie de la mama si de la tata, ca am fost nevoita sa chiulesc de la Teorie si solfegii, si de la Cor...

2010:
Andrei a mers azi la doctor, trecut pe antibiotic, chiuleste si maine de la scoala, si va trebui sa citeasca la greu...
Era cam necajit: daca nici cand e gratis nu poti manca cat vrei...ce vremuri am ajuns sa traim...

Ghitza contra

Frunzarind ziarele romanesti (obicei prost, dar de, invatul nu prea are dezvat in ceea ce ma priveste), gasesc o stire despre o romanca plecata in lumea larga si care isi uraste tara de adoptie. Mai mult, are blog.
Asa ca nu am ce face, si intru sa citesc, sa inteleg ce i s-a intamplat.
Plecase dupa o mare dragoste, cu care de altfel s-a si casatorit, si care se pare e un tip cu o meserie respectata in comunitate, deci nu a avut surprize neplacuta cand a ajuns in familia/tara de adoptie.
Si-a intrerupt studiile, dar a fost capabila sa se inscrie la o scoala de prestigiu (nu retin daca a prins bursa, ori sotul plateste studiile).
Si munceste la un fast food.
Uraste tot ce i se intampla si m-as mira sa nu pice in vreo depresie adanca cat de curand.
Pacat!

Nu ma pot relationa la asemenea experienta, eu/noi am plecat in lumea larga din cu totul alte motive, fara nici o plasa de siguranta. Am ales sa ne adaptam sistemului, sa nu luptam impotriva lui, pentru ca sa fim seriosi, nu am avea nici o sansa de succes sa schimbam ceva, si am trai intr-o nefericire impusa doar de dragul de a fi Ghitza contra!

Nu e prima pe care o aud ca si-a urmat iubirea si ca e nefericita. Si la cele pe care le cunosc, aceasta nefericire le afecteaza si casnicia. Ma gandesc cum se simte sotul ei (nu roman) cand o aude/vede vorbind ata de inversunat fata de tara lui? Oare ii da dreptate? nu cred!
Incearca sa o impace? Pana cand?

Nefericirea ei e strigatoare si din cauza experientelor traite la locul de munca. O inteleg intr-un fel, dar nu pot sa nu ma intreb: de ce nu le priveste cu umor? De ce le ia in tragic?
Cunosc persoane care o data ajunse aici au ales sa munceasca la Tim Horton tocmai ca sa isi puna la punct limbajul, conversatia, si sa dobandeasca experienta de munca in customer relations. Dar nici una nu a considerat experienta ca fiind injositoare ci ff folositoare.

Senzatia mea, dupa rasfoirea blogului, e ca alege sa fie nefericita. De ce? De ce aleg unii oameni sa fie nefericiti in mod constient?
Pacat....

(144 )

Hristos a inviat!

Adevarat a inviat!

Nu vreau sa va povestesc cum am petrecut Pastele (vineri am facut cozonac si pui umplut/rulada, Julia Child scrie pe mine!, sambata am fost la cumetri, duminica la masa la fratele lui victor, s-a dus dracului dieta mea!)!
Nu vrea sa povestesc despre dimineata mea plina de ghinioane! (am ajuns la timp la autobuz, cautat pass-ul, nicaieri, ma asez la rand sa imi iau belet, mama ei de ametita ce sunt!, si idiotul de sofer pleaca fara sa ma astepte si pe mine, iau urmatorul autobuz, la volan Doug cel lenes, gata zic, am intarziat, dar de unde, traficul lejer, am ajuns f bine)
Vreau sa va povestesc despre pauza mea de pranz, neterminata inca, dar deja merita scris:
de cand Andrei are braces in gura nu mai poate manca mere. Si cum digestia lui e varza, trebuie sa manance ceva fructe (in afara de legumele cu multa fibra din pranzul zilnic) ca sa nu se constipe. Nu am ajuns sa cumparam fructe pe we, asa ca zic ma duc la pranz la Lucky Moose, si iau ceva struguri pentru copil. Mai mult, vroia si plata pentru niste teste bunicele, asa ca zic: impusc 2 iepuri dintr-o lovitura! so, imi iau struguri verzi, ca aia ii plac copilului, plus ca aveau un pret incredibil care imi placea mie, imi iau kiwi, si aveau si pere galbene zemoase, 7 la un dolar. Imi iau si wrap pentru nu stiu ce, le fac umplute cu diverse.
Daca tot is aici, hai sa vad ce mai au la peste: mare greseala, mare! Tare mare greseala!
Dau ocol, ma duc sa ma uit pe taraba, hm, nimic nu imi facea cu ochiul, dar de, multa varietate de peste, si mult peste in bazine. Si aud orac! Sar in sus, sa scap pungile cu struguri, si ma uit in jur. chinezul stirb care e sef peste taraba cu peste isi arata fasolele la mine si ma arata cu destul si zicea ceva chinuit acolo in limba lui!
Ma uit in jus si vad prima data eticheta: frogs, 11.99/lb.
Mai, nu se poate, acu eu stiu ca astia au toate ciudateniile pamantului, de la oua de rata in diverse stagiii de fecundare si putrezire pana la ochi de bivol si mai stiu eu ce nebunie pe care eu nu o inteleg, dar broaste? No way!
ba yes way, erau vii si topaiau in lada aia. Mari, urate, buboase, bulbucate, verzi inchis, cracanate si burtoase. Broaste!

am platit intr-o viteza si am iesit. tot drumul pana la birou n-am facut decat sa imi imaginez ce ai putea face cu asemenea dihanie: ok, ok, o cumperi. Cum o reduci la tacere? Ca pe pui? ca pe lobsteri? cum?
se gatesc numai picioarele, cum le beleste de piele? (sunteti cu stomacul intors pe dos? face bine la dieta, zau asa!)

asa imi trebuie, zau asa!


ps: de pe frontul cu dieta, nimic nou, tot 146, ba ma astept maine sa o ia razna cantarul, tinand cont cu cat m-am ghiftuit zilele astea! Dar m-am simtit bine, cand toate prietenele scheletice ale cumnatei au remarcat ca arat slaba! adica bine, scuze!

Parinti aiuriti!

off topic: 146!!!

Cu mana pe inima si regretul tot pe acolo, zic ca suntem 2 parinti aiuriti!
Andrei se duce la liceu cu autobuzul. Are nevoie de abonament, care trebuie reinnoit lunar. Nu e luna din septembrie in care sa nu uitam sa ii inoim copilului abonamentul. In martie, pe 1, copilul s-a dus la scoala cu abonamentul neinnoit. Soferul il cunoaste, si i-a atras atentia ca trebuie sa isi ia pass-ul pentru luna respectiva. Si cel de la intors acasa, la fel. Vina copkilului ca a uitat sa ne zica :) Normal ca a uitat si in seara aia. A doua zi, a ajuns la scoala cu un bilet ratacit prin buzunare. La intors insa, of...
Vine Victor acasa la 4, copkilul nicaieri. Se sperie teribil, il striga prin casa, se uita sa vada daca sunt urme ca a ajuns acasa, se uita la telefon, vede mesaje, apasa si aude glasul copkilului care cere sa fie luat de la liceu...
Deci ati crede ca a ne-am invatat minte?
nope!
April 1st, dimineata, realizam ca nu am luat abonament copilului. I-am lasat un bilet pentru dimineata si bani marunti pentru intors acasa (trebuie sa ai banutii exacti ca sa te ia soferul)! Of...

Dar trebuie sa ma laud: am avut aseara parents night la liceu la Andrei si absolut toti profesorii ne-au vorbit la superlativ de Andrei! E primul in clasa lui la engleza, cu toate ca a schimbat nivelul si a avut un gap de o luna, i-a luat pe toti! La matematica e al doilea, si profa zicea ca in curand, daca o tine cu progresul tot asa, va fi primul! De obicei aici nu iti zic nici un clasament, ci se limiteaza doar la rezultatele copilului, dar amandoi profesorii au tinut sa se mandreasca cu progresele lui. La business, profesoara ne-a multumit ca il are in clasa, ca e motorul clasei, tot asa, a schimbat clasa, de la software la principle, dupa o luna de la inceputul scolii (din cauza schimbarii englezei) si acum e mereu cu mana pe sus, si e atent, si se vede ca ii place matematica si....Am plecat cu inimile cat roata la caruta! (asa imi vine sa ma duc la teacherul lui din a 6-a si sa ii bag sub ochi reporturile si sa ii zic de dulce in toate limbile pe care le stiu!, ce mi-a mai amarat nenea asta sufletul in anul ala)