40

Anul trecut in toamna V a facut 40 de ani. Cand a trecut timpul?
pentru mine arata tot de 23, chiar daca stiu ca ignor voit inceputul de chelie, burticutza care s-a instalat de pe la inceputul casniciei (cica mancarea mea e devina, nu faptul ca el e un coach potato), ridurile din jurul ochilor...ba daca ma gandesc bine, astea il fac si mai interesant!
in curand vom face 17 ani de casnicie, si sa mor eu daca inteleg cand a trecut timpul, parca ieri l-am luat de ceafa si l-am tarat in grota :)

cine avea nelamuriri asupra timpului, sa ma intrebe pe mine, nu zboara asa, una cu doua, ci zboara cu viteza supersonica, ieri avea 23 acu are 40, ieri fugeam in lume de mana amandoi, acu privim in urma, dupa 17 ani impreuna...

de ziua lui, i-am facut supriza, am facut rezervari la Medieval Times, si cine il stie pe V si pasiunea lui pentru istorie stie cat de mult i s-a potrivit! A fost lord pentru o seara, are poze drept marturie, a mancat cu mana (si repet, cine il stie pe V, stie ca asta e sacrilegiu), a fost super incantat de spectacolul din arena. Da, as merge oricand acolo, scump al naibii dar s-a meritat!
N-a stiut nimic, i-am invitat si familia fratelui, ei au tinut secretul absolut ba mai mult, m-au ajutat sa gasesc un motiv sa mergem spre Toronto. Sincer, nu stiu cand Victor a realizat surpriza, pentru ca pe drum a fost cam imbufnat ca n-a sofat, dar i-a trecut treptat, treptat...

pentru cei 17 ani nu stiu ce o sa fac, pentru ca de Craciun i-am luat bilete la Global Trotter, cred ca sa se speluieste, e vorba de meciul de baschet demonstrativ, si iar a fost o surpriza teribila pentru el, in seara de Craciun tocmai le spunea musafirilor ca si-ar dori tare mult sa vada meciul asta de baschet...

idei?

2008

2008 a inceput cat se poate de aiurea.
A inceput cu un interviu, urmat de al doilea interviu si acum asteptam rezulatul. Au trecut aprope 2 saptamani si nervii mei sunt pe bigudiuri.
Contractul se termina in curand, si am un feeling ca nu raman chiar pe drumuri, dar eu stiu daca feelingul o sa aiba dreptate de data asta?
V a ramas fara job, a fost laid off, si trebuie sa spun cu mana pe inima ca s-a purtat excelent, nu le-a purtat pica, le-a cerut referinte scrise si s-a despartit in termeni f buni.
A incercat altceva, nu i-a reusit, a mers inapoi la agentie si i-au dat un contract de minim o luna, are sanse sa ramana permanent zic eu, pentru ca pe aceiasi pozitie ei au un opening.
Andrei, el a inceput f bine, am mers la scoala la o intalnire intre mine, profii si dr psiholog care l-a evaluat in primavara. Profii au avut numai cuvinte de lauda, pe mine m-a incantat mult cand mi-au spus ca mintea lui face conectii din cele mai neobisnuite.

altceva vroiam de fapt sa scriu: cand esti jos, vezi ce prieteni ai.
reactiile lor:
unii au spus: nu va vaitati atata, las ca reusiti voi, nu se poate, cum inca nu aveti inca job?
altii: nu ne-au mai cunoscut, probabil asteapta sa ii sunam sa ii anuntam ca avem joburi din nou!
alta categorie: hei, cunosc pe cineva care cunoaste pe cineva care ne poate ajuta, hai sa dam telefoane, uite du-te acolo si aplica, fa aia, schimba aia, si tot asa...
inca nu am nici un sentiment, in afara de recunostinta pentru ultima categorie, poate cand am sa scot capul din mocirla in care ma aflu am sa reflect putin la situatie, acum nu am energie....

sa nu imi uit prietenii virtuali, care ma si ne incurajeaza total, si conteaza mult de tot!

V merge in continuare la colegiu, daca s-ar fi inventat o meserie in care sa mergi ca student la scoala toata viata, V ar fi angajatul ideal. Se simte excelent cand are de facut teme, cand are de invatat, se lauda cu notele lui, e simpatic foc! Ma bucur ca nu si-a pierdut interesul, mai ales cu toate evenimentele!

n-am scris de mult, cu toate ca sunt constienta ca scrisul e terapie curata si eu am nevoie de asta, ca de aer, ba si de o camasa de forta...n-am putut sa scriu si acum imi pare rau.